Analist sârb de politică externă, specializat pe relațiile dintre Rusia, Balcanii de Vest și Vest. Scrie pentru cotidienele și săptămânalele din Serbia. Teza sa de masterat despre cum este creată narațiunea pro-rusă în mass-media sârbă a atras atenția atât pe plan intern cât și pe plan internațional.
Serbia este, de ani de zile, cel mai apropiat aliat al Rusiei din Balcani. Moscova se folosește de această relație pentru a proiecta o imagine de putere și relevanță pe scena internațională. Belgradul, pe de altă parte, adoptă o postură pro-rusă pentru a arăta că există o alternativă la un Occident care i-a rănit orgoliul în timpul războiului din Kosovo, dar și din motive mai pragmatice, cum ar fi susținerea din partea Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU precum și dependența sa de gazele rusești. Interesele reale ale Serbiei rămân însă îndreptate către UE, iar războiul din Ucraina poate aduce o schimbare în relația, deși una lentă, în relația sa cu Rusia.
De mai bine de o lună, Serbia este ținta unei serii de amenințări cu bombă. Presa de scandal controlată de guvern și unele oficialități sârbe susțin, fără să ofere însă vreo dovadă în sprijinul afirmațiilor, că această campanie are în spate Occidentul și are legătură cu reticența Belgradului în a impune sancțiuni Rusiei. Cu toate acestea, Rusia sau serviciile de informații ale Serbiei pot fi la fel de interesate de lansarea unei astfel de campanii.
Partidul Progresist al lui Vučić a obținut suficiente voturi pentru a forma cu ușurință un nou guvern, împreună cu Partidul Socialist al Serbiei pe post de vioara a doua. Cu toate acestea, președintele Vučić a sugerat că este posibil ca SNS să își aleagă un alt partener de guvernare în locul Socialiștilor, astfel încât în acest moment, cea mai mare incertitudine este legată de structura viitorului cabinet de la Belgrad.
De ani de zile Rusia încearcă să își consolideze influența în Balcani, mai ales prin relațiile cu Serbia și societatea sârbă. În urma războiului din Ucraina, este posibil ca aliații Moscovei să treacă în tabăra occidentală.
Invazia Rusiei în Ucraina a fost în general condamnată în Europa și în afara ei. Cu toate acestea, au existat și câteva excepții, iar Serbia, principalul aliat al Moscovei în Balcani, este una din ele. În discursul oficial, Belgradul s-a declarat în favoarea integrității Ucrainei, însă a respins sancțiunile și s-a ferit să condamne în termeni duri acțiunile Moscovei. Mai mult decât atât, presa, care se află mai mult sau mai puțin sub controlul și influența autorităților, și-a exprimat fără vreo ezitare sprijinul pentru Putin.
Statele din Balcanii de Vest și-au manifestat demult dorința de a se alătura UE, însă incapacitatea lor de a adopta măsurile cerute de Bruxelles, dar și ezitările acestuia din urmă, continuă să prelungească procesul de pre-aderare. Răspunsul pentru ieșirea din impas ar putea fi un mini-Schengen regional.