Război cu roboți în tranșee și adolescente-asasine în spatele frontului

 234 Loading... O dronă terestră capabilă să transporte o mitralieră în misiuni de asalt, aparținând Brigăzii „Khartiia”, este reparată într-un atelier de mentenanță al armatei ucrainene, situat într-o locație nedezvăluită din regiunea Harkiv, Ucraina, 25 ianuarie 2025.
© EPA/MARIA SENOVILL   |   234 Loading... O dronă terestră capabilă să transporte o mitralieră în misiuni de asalt, aparținând Brigăzii „Khartiia”, este reparată într-un atelier de mentenanță al armatei ucrainene, situat într-o locație nedezvăluită din regiunea Harkiv, Ucraina, 25 ianuarie 2025.

Roboții Ucrainei au început să preia, pe front, misiunile de luptă ale militarilor, în timp ce în spatele frontului militarii ucraineni sunt vânați de adolescente seduse online de agenți ruși, scrie presa ucraineană. Aceasta dedică spații largi și crizei energetice create de bombardamentele Rusiei, dar și controlul politic asupra justiției..

Cum încearcă Rusia să oprească reactoarele nucleare fără să le bombardeze

Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice urmăresc scoaterea din funcțiune a centralelor nucleare ucrainene, fără bombardarea directă a reactoarelor. Potrivit publicației Levyi Bereg (Malul Stâng), Rusia vizează stațiile de transformare și liniile electrice care asigură funcționarea centralelor și transportul energiei către consumatori.

După încheierea lucrărilor de întreținere, toate cele nouă reactoare nucleare aflate sub controlul Kievului au fost reconectate la rețea, compensând o parte din pierderile de producție cauzate de distrugerea termocentralelor. Atacurile rusești asupra infrastructurii de transport al energiei au limitat însă acest câștig. La începutul lunii noiembrie, trei drone au vizat o stație electrică esențială pentru centrala nucleară de la Hmelnițki, obligând energeticienii ucraineni să reducă puterea reactoarelor.

„Revenirea la capacitatea nominală se va face treptat, pe măsură ce energeticienii vor repara rețelele avariate în urma bombardamentelor”, a declarat adjunctul ministrului Energiei, Artem Nekrasov.

Potrivit publicației, în această iarnă Ucraina s-ar putea confrunta cu diferențe considerabile între regiuni în ceea ce privește alimentarea cu electricitate. Centrul și vestul țării sunt mai bine poziționate, în timp ce regiunile de pe front și cele de la granița cu Rusia vor suporta întreruperi mai îndelungate. Kievul și Odesa reprezintă ținte prioritare ale Moscovei. Specialiștii consultați de Levyi Bereg consideră însă că probabilitatea unei pene de curent la nivel național este extrem de redusă. În pofida distrugerilor, specialiștii ucraineni au învățat să mențină integritatea sistemului energetic.

Criza energetică reaprinde conflictul dintre Zelenski și Kliciko

Președintele Volodimir Zelenski a criticat autoritățile orașului Kievul, acuzându-le că nu au luat suficiente măsuri pentru a pregăti capitala de iarnă și a limita efectele atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice. Primarul Vitali Kliciko i-a răspuns că puterea centrală a întârziat jumătate de an aprobarea planului de reziliență a orașului, a exclus reprezentanții municipalității de la unele ședințe importante și caută acum vinovați pentru distrugerile provocate de Rusia.

Portalul ZAXID.NET analizează conflictul din perspectiva Germaniei, care a sprijinit ani la rând descentralizarea administrativă și consolidarea autonomiei financiare a comunităților locale din Ucraina. La Kiev funcționează în paralel autoritățile municipale alese și administrația militară a capitalei, al cărei șef este numit de președinte. Cele două instituții au atribuții și surse de legitimitate diferite, iar locuitorilor le este tot mai greu să înțeleagă cine ia deciziile.

„Unde se termină necesitatea militară și unde începe îndepărtarea autorităților alese de la administrarea efectivă a teritoriilor?”, se întreabă publicația.

Disputa are și o dimensiune financiară. Transferarea la bugetul central a veniturilor din impozitul pe salariile militarilor a redus resursele comunităților locale, folosite inclusiv pentru sprijinirea armatei și repararea infrastructurii. Guvernul invocă necesitatea centralizării cheltuielilor pentru apărare, în timp ce primarii reclamă diminuarea autonomiei financiare.

ZAXID.NET relevă că, prin relațiile sale cu politicienii și municipalitățile germane, Kliciko a adus disputa în atenția partenerilor occidentali. Conflictul dintre Zelenski și Kliciko nu privește doar pregătirea capitalei pentru iarnă. El ridică întrebări serioase privind viitorul descentralizării în contextul războiului, una dintre cele mai importante reforme ale Ucrainei după 2014.

Reforma procuraturii riscă să mențină controlul politic asupra justiției

Scandalul „Carthage”, care a scos la iveală o serie de legături între procurori și grupări infracționale, a reaprins dezbaterea despre independența justiției în Ucraina. Comisia Europeană îi cere Kievului organizarea unui concurs independent pentru desemnarea procurorului general și eliminarea numirilor fără concurs în funcțiile de conducere.

Potrivit Ukrainska Pravda (Adevărul Ucrainean), proiectul guvernamental de reformă a procuraturii introduce concursuri pentru aproape toate funcțiile de conducere, cu excepția celei de procuror general. Selecția rămâne însă în mâinile Consiliului Procurorilor și ale unor comisii dominate de procurori din sistem.

„Eu nu văd o reformă, ci o încercare de a conserva vechiul sistem”, afirmă fostul procuror general Ruslan Riaboșapka. În opinia sa, procurorul general va continua să controleze numirile și procedurile disciplinare prin intermediul subordonaților săi.

În 2020, Riaboșapka propunea reducerea puterii procurorului general prin crearea unui consiliu național format din 11 membri. „Deputații mă sunau întruna”, își amintește fostul procuror general, căruia parlamentarii îi cereau să nu demită anumiți procurori sau să promoveze anumite persoane. „Oligarhii Kolomoiski, Bahmatiuk și Jevago erau furioși din cauza intensificării anchetelor penale împotriva lor”, își amintește Riaboșapka.

Noua reformă păstrează însă controlul procurorilor asupra propriilor organisme de selecție și evaluare. Experții internaționali nu sunt implicați în verificarea integrității membrilor acestora. „Majoritatea în acest consiliu o vor deține chiar procurorii din sistem”, avertizează Olena Șcerban, șefa departamentului juridic al Centrului de Combatere a Corupției.

Adolescente recrutate de FSB pentru a ucide militari ucraineni

La începutul anului, un militar ucrainean de 27 de ani a murit la Rivne după o întâlnire cu o adolescentă de 14 ani. O investigație a publicației Slidstvo (Ancheta) dezvăluie o metodă de recrutare a minorilor de către serviciile secrete rusești, care exploatează vulnerabilitatea emoțională a adolescenților.

Fata îl cunoscuse online pe recrutorul său când avea doar 13 ani. Bărbatul pretindea că este originar din Zaporojie și că lucrează pentru serviciile secrete rusești. Adolescenta credea că între ei există o relație de dragoste.

Potrivit avocatei fetei, bărbatul o copleșea cu atenție, îi oferea cadouri și îi promitea că într-o zi vor fi împreună. Vorbeau până la opt ore pe zi. Treptat, acesta a ajuns să-i monitorizeze telefonul și să-i încredințeze diverse misiuni, culminând cu implicarea ei în uciderea militarului.

„Pentru el era gata de absolut orice. Numai să fie împreună cu el”, povestește avocata. Investigația arată că pseudonimul recrutorului, Lucifer, apare în cel puțin nouă dosare penale privind infracțiuni împotriva securității naționale a Ucrainei. În materialele anchetei figurează și Denis Juravliov, un angajat al FSB condamnat anterior în contumacie pentru spionaj în Ucraina. Publicația nu a putut stabili însă dacă acesta se ascundea în spatele pseudonimului Lucifer.

Cazul adolescentei din Rivne este doar unul dintre cele descoperite până acum. Autoritățile ucrainene investighează 21 de dosare privind otrăvirea, la comanda serviciilor secrete rusești, a 23 de militari ucraineni. În aceste dosare sunt implicate șapte fete minore.

Roboții care apără pozițiile ucrainene în locul infanteriei

Un robot înarmat cu o mitralieră a apărat timp de 45 de zile o poziție a armatei ucrainene, fără participarea infanteriei. Într-o altă operațiune, roboții tereștri au contribuit la capturarea unor militari ruși, iar infanteria ucraineană a ocupat pozițiile acestora fără să tragă niciun foc.

Cele două cazuri sunt descrise într-un interviu acordat publicației Levyi Bereg de locotenentul Mikola Zinkevici, comandantul unității de sisteme robotizate terestre NC13 din Brigada 3 de asalt. În mai 2024, când militarii ucraineni au început să experimenteze utilizarea roboților în luptă, nu existau încă tactici consacrate pentru folosirea acestora. „Am pornit practic de la zero: am testat diverse metode, am analizat rezultatele și am elaborat propriile soluții direct pe câmpul de luptă”, își amintește Zinkevici.

Folosiți inițial pentru transportul muniției și evacuarea răniților, roboții au preluat treptat și misiuni de luptă. În cadrul operațiunii „Vivaldi”, aceștia au reușit să simuleze atacul unei grupe de asalt. „Adversarul a interpretat în repetate rânduri acțiunile roboților drept începutul unui asalt și și-a abandonat pozițiile”, explică militarul.

Performanțele tehnice ale echipamentelor nu garantează însă succesul pe front. Roboții trebuie să reziste în condiții dificile de teren, să dispună de sisteme de comunicații fiabile și să poată fi reparați rapid după fiecare misiune. O particularitate a industriei ucrainene de apărare este colaborarea directă dintre producători și militari. Inginerii ajung în unitățile de pe front, iar unele modele de roboți au fost concepute de la zero împreună cu soldații.

Cât o costă pe Rusia fuga din Marea Neagră?

La sfârșitul lunii octombrie, 47 de vagoane încărcate cu grâu din sudul Rusiei au ajuns în portul arctic Murmansk, prin care nu s-au mai exportat cereale din anii 1920. Potrivit publicației Dzerkalo Tyjnia (Oglinda Săptămânii), Moscova încearcă să compenseze astfel prăbușirea exporturilor prin porturile de la Marea Neagră și Marea Azov.

În septembrie, exporturile maritime de cereale ale Rusiei au scăzut cu 61,9%, iar cele prin terminalele sudice – cu 93,7%. Primul transport experimental pregătit la Murmansk pentru Africa de Nord reprezintă doar 1,5% din exporturile maritime rusești de cereale din septembrie. Este „mai degrabă o demonstrație decât o soluție”, notează publicația.

Murmansk nu dispune de un terminal specializat: cerealele sunt încărcate direct din vagoane în nave, cu echipamente destinate îngrășămintelor. Încărcarea este întreruptă ori de câte ori plouă sau ninge, iar o zi de staționare a navei poate costa aproximativ 18.000 de dolari.

Prețul noilor rute comerciale îl plătesc în primul rând agricultorii ruși. „Cumpărătorul străin nu plătește în plus pentru drumul mai lung. Exportatorii transferă producătorilor costurile suplimentare de transport”, notează publicația. În timp ce grâul s-a scumpit pe piețele internaționale, prețurile interne din Rusia au scăzut cu aproximativ 42% într-un an. Agricultorii încasează mai puțin de 40% din valoarea cerealelor încărcate pe navă.

Reorientarea exporturilor spre nord are însă și o consecință geopolitică: Rusia devine tot mai dependentă de rute maritime care trec prin strâmtorile daneze, de-a lungul coastelor Norvegiei și prin Canalul Mânecii. Deși Murmansk se află sub sancțiuni europene, comerțul cu produse agricole și îngrășăminte beneficiază de excepții. Statele baltice cer interzicerea tranzitului cerealelor rusești, iar publicația ucraineană consideră că deciziile UE privind tranzitul, serviciile portuare și flota rusă devin noi pârghii de presiune asupra Moscovei.

Ucraina își salvează datele, dar riscă să-și piardă infrastructura digitală

Rusia vrea să distrugă infrastructura digitală a Ucrainei. Potrivit publicației Ekonomicina Pravda (Adevărul Economic), în ultimele patru luni, atacurile rusești au vizat aproximativ 15 centre de date, dintre care unele și-au încetat complet activitatea. Companiile își mută serverele în vestul Ucrainei și, tot mai des, în străinătate.

„Kievul se golește rapid”, constată Maksîm Agheev, directorul companiei De Novo, referindu-se la infrastructura digitală a capitalei. Unele centre de date și-au pierdut două treimi dintre clienți, altele au rămas complet goale.

Odată cu datele pleacă și investițiile. „Am mărit de câteva ori investițiile în centrele din UE”, afirmă Anton Hvastunov, reprezentantul companiei GigaCloud. Dacă până nu demult operatorii ucraineni își păstrau aproximativ 80% din capacitățile de stocare și prelucrare a datelor în țară, până la sfârșitul anului jumătate dintre acestea s-ar putea afla în străinătate.

Printre soluțiile discutate la Kiev se numără înființarea unor „ambasade digitale”, centre de date din străinătate care ar beneficia de un statut juridic special. Ucraina trebuie să găsească însă o formulă prin care să-și protejeze informațiile fără să devină dependentă de marile companii internaționale. Aproximativ 75% din cheltuielile clienților ucraineni pentru servicii de tip cloud revin deja unor furnizori precum Amazon, Microsoft și Google. Totuși, experiența întreruperii temporare a serviciului Starlink, utilizat pe scară largă de armata ucraineană, a demonstrat cât de vulnerabilă poate deveni o țară aflată în război atunci când infrastructura sa critică depinde de deciziile unor companii străine.

Republica Moldova avansează, Ucraina pierde ritmul reformelor

În urmă cu trei ani, oficialii de la Kiev spuneau că Republica Moldova merge spre Uniunea Europeană în „remorca” Ucrainei. Noile evaluări ale Comisiei Europene arată însă că situația începe să se inverseze, potrivit publicației Evropeiska Pravda (Adevărul European), care a comparat nivelul de pregătire pentru aderare al statelor candidate, folosind calificativele acordate de Comisia Europeană.

În trei ani, Republica Moldova și-a îmbunătățit evaluarea medie cu aproape un punct, în timp ce Ucraina a avansat cu numai 0,2 puncte. Muntenegru, liderul procesului de extindere, a ajuns la 3,98 de puncte, aproape de nivelul considerat suficient pentru aderare în evaluarea tehnică. Albania, care a avut o evoluție relativ lentă, a accelerat reformele în ultimul an.

„Datele arată că acum mai degrabă Ucraina se transformă într-o remorcă”, subliniază publicația. În 2025, Kievul încercase să convingă Bruxellesul să accepte o aderare politică, înaintea încheierii reformelor, pornind de la considerente de securitate și de la opoziția Moscovei față de integrarea europeană a Ucrainei. Strategia nu a funcționat.

Bruxellesul recunoaște progresele Ucrainei și dificultățile reformării unui stat aflat în război. „Dar esențial nu este faptul că există progrese, ci ritmul lor”, subliniază Evropeiska Pravda. Nu toate întârzierile pot fi puse pe seama războiului. Un exemplu este blocarea în parlament a legislației necesare aderării la zona unică de plăți în euro (SEPA), contestată inclusiv de deputați care se declară proeuropeni.

Comisia Europeană a remarcat o accelerare a reformelor în această toamnă. De capacitatea Radei Supreme de a menține acest ritm depinde însă dacă Ucraina va recupera decalajul față de Republica Moldova și ceilalți candidați. „Fereastra pentru extinderea UE, deschisă de agresiunea rusă, nu va rămâne deschisă câteva decenii”, avertizează publicația.

Timp citire: 10 min