
Ucraina a renunțat la armele nucleare în schimbul unor garanții de securitate încălcate de Rusia odată cu invazia din 2014. Președintele Zelenski a declarat recent că țara sa ar putea să își refacă arsenalul nuclear.
Podcast generat cu ajutorul AI
Ucraina a renunțat la armele nucleare în schimbul unor garanții de securitate încălcate de Rusia odată cu invazia din 2014. Președintele Zelenski a declarat recent că țara sa ar putea să își refacă arsenalul nuclear.
Podcast generat cu ajutorul AI
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
RaporteazăN-ar fi pentru prima oară când un locatar al Casei Albe și-ar dori acest teritoriu înghețat care, da, pentru securitatea națională a Statelor Unite este strategic.
Trump și-a lansat propunerea în stilul bombastic caracteristic, promițând că Statele Unite vor demina Gaza, o vor dezvolta și o vor transforma „în ceva de care va fi mândru întregul Orient Mijlociu”, o „rivieră a Orientului Mijlociu” administrată pe termen lung de americani și locuită de „oameni din întreaga lume”. E genul de limbaj care amintește mai degrabă de o propunere de dezvoltare în domeniul imobiliar, cel în care Trump și-a făcut averea. De altfel ginerele lui Trump, Jared Kushner, care a propus și el anul trecut strămutarea palestinienilor din Gaza, a spus că zona poate fi privită ca o proprietate extrem de valoroasă de la malul mării. Înainte ca Gaza să fie dezvoltată însă, cei peste 2 milioane de palestinieni de acolo ar trebui să fie relocați, crede Donald Trump, care s-a și gândit unde i-ar trimite – în țările arabe, în special în Egipt și în Iordania.
Inegalitatea a devenit una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă economia modernă. Tendința persistentă a celor bogați de a deveni mai bogați, chiar și în perioade de criză, în timp ce săracii se luptă pentru a scăpa de sărăcie, nu mai este o provocare unică a anumitor națiuni, ci este un fenomen economic global. În Rusia, o țară în care bogăția a fost întotdeauna concentrată în mod disproporționat în rândul celor extrem de bogați, războiul a complicat și mai mult peisajul economic deja distorsionat. În ciuda vremurilor tulburi, bogăția elitei Rusiei continuă să crească, lăsând majoritatea populației nu într-o sărăcie totală, dar în lipsa oricăror perspective de creștere a veniturilor.
Într-un fel, Bulgaria pare să se întoarcă de unde a plecat, dar populația nu pare dispusă să protesteze, frustrarea luând mai degrabă forma apatiei decât furiei. Cum se explică asta?
Aleksandr Lukașenko a câștigat al șaptelea mandat de președinte cu 86,82% din voturi și o rată de participare de 85,9%, rezultate tipice regimurilor dictatoriale. Cifrele au fost fluturate drept dovadă a stabilității din Belarus, a sprijinului popular pentru Lukașenko și a toleranței față de opoziție. Alegerile nu au fost însă nici libere, nici corecte, ci doar un spectacol care n-a păcălit pe nimeni.
Viktor Orbán amenință în mod repetat că va bloca sancțiunile impuse Rusiei de UE. În Austria, extrema dreaptă, adică FPÖ – Partidul Libertății, cu al său Herbert Kickl – s-a pus pe treabă ca să formeze guvernul. Alt Partid al Libertății, PVV din Olanda, al scandalosului Gert Wilders, se află deja la putere, într-o coaliție. În Parlamentul European, Diana Șoșoacă provoacă scandal cu o botniță, după care este sancționată prin excluderea de la plen timp de șapte zile, iar în Germania, Elon Musk dă apă la moara AfD, Alternativa pentru Germania, apărând într-un video la o întrunire a acestui partid. Un nou cuvânt se impune în media și dezbaterea politică: „suveraniștii”. Ce impact au și cuvântul, și știrile de mai sus asupra democrației liberale? Cum schimbă ele jocul politic din Europa?