Noua cursă a înarmării nucleare

 Noua cursă a înarmării nucleare

Pe 27 februarie 2022, la doar trei zile de la declanșarea invaziei Ucrainei, Vladimir Putin, într-un gest public de frondă, nemaivăzut de la sfârșitul Războiului Rece, ordonă trecerea forțelor de descurajare nucleară „în regim de serviciu special” (alertă). Președintele Donald Trump, într-un interviu acordat jurnalistului Bob Woodward în anul 2017, mărturisește că sub administrația sa Statele Unite au construit un sistem de armament nuclear atât de avansat încât nu are rival la nivel global.

China, care în anul 2023 dispunea de un arsenal nuclear compus din aproximativ 500 de focoase, produce anual în jur de 100 și se estimează că până în anul 2035 numărul acestora se va ridica la 1500. Semnele sunt clare, ne aflăm într-o nouă cursă a înarmării nucleare, după decenii de (relativă) pace care au șters din mentalul colectiv teama de anihilare totală, sentiment care era sinonim, în a doua jumătate a secolului trecut, cu războiul atomic.    

Deși au fost realizate pentru prima dată în secolul trecut, armele nucleare, dacă este să ținem cont de trendul tehnologic actual, se pare că sunt pe cale să își atingă maximul de potențial distructiv cândva pe parcursul acestui secol. Alăturarea inteligenței artificiale și a unor supercomputere puterii obliterante a atomului de uraniu transformă aceste arme în veritabile „dispozitive ale apocalipsei”.

Raportează
Fake News

Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.

Raportează
Mai multe
Criza Groenlandei, un cadou pentru China și Rusia
Criza Groenlandei, un cadou pentru China și Rusia

N-ar fi pentru prima oară când un locatar al Casei Albe și-ar dori acest teritoriu înghețat care, da, pentru securitatea națională a Statelor Unite este strategic.

 Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului
Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului

Trump și-a lansat propunerea în stilul bombastic caracteristic, promițând că Statele Unite vor demina Gaza, o vor dezvolta și o vor transforma „în ceva de care va fi mândru întregul Orient Mijlociu”, o „rivieră a Orientului Mijlociu” administrată pe termen lung de americani și locuită de „oameni din întreaga lume”. E genul de limbaj care amintește mai degrabă de o propunere de dezvoltare în domeniul imobiliar, cel în care Trump și-a făcut averea. De altfel ginerele lui Trump, Jared Kushner, care a propus și el anul trecut strămutarea palestinienilor din Gaza, a spus că zona poate fi privită ca o proprietate extrem de valoroasă de la malul mării. Înainte ca Gaza să fie dezvoltată însă, cei peste 2 milioane de palestinieni de acolo ar trebui să fie relocați, crede Donald Trump, care s-a și gândit unde i-ar trimite – în țările arabe, în special în Egipt și în Iordania.

 Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă
Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Inegalitatea a devenit una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă economia modernă. Tendința persistentă a celor bogați de a deveni mai bogați, chiar și în perioade de criză, în timp ce săracii se luptă pentru a scăpa de sărăcie, nu mai este o provocare unică a anumitor națiuni, ci este un fenomen economic global. În Rusia, o țară în care bogăția a fost întotdeauna concentrată în mod disproporționat în rândul celor extrem de bogați, războiul a complicat și mai mult peisajul economic deja distorsionat. În ciuda vremurilor tulburi, bogăția elitei Rusiei continuă să crească, lăsând majoritatea populației nu într-o sărăcie totală, dar în lipsa oricăror perspective de creștere a veniturilor.

 De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali
De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali

Într-un fel, Bulgaria pare să se întoarcă de unde a plecat, dar populația nu pare dispusă să protesteze, frustrarea luând mai degrabă forma apatiei decât furiei. Cum se explică asta?

 Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni
Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni

Aleksandr Lukașenko a câștigat al șaptelea mandat de președinte cu 86,82% din voturi și o rată de participare de 85,9%, rezultate tipice regimurilor dictatoriale. Cifrele au fost fluturate drept dovadă a stabilității din Belarus, a sprijinului popular pentru Lukașenko și a toleranței față de opoziție. Alegerile nu au fost însă nici libere, nici corecte, ci doar un spectacol care n-a păcălit pe nimeni.

Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni
Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni

Viktor Orbán amenință în mod repetat că va bloca sancțiunile impuse Rusiei de UE. În Austria, extrema dreaptă, adică FPÖ – Partidul Libertății, cu al său Herbert Kickl – s-a pus pe treabă ca să formeze guvernul. Alt Partid al Libertății, PVV din Olanda, al scandalosului Gert Wilders, se află deja la putere, într-o coaliție. În Parlamentul European, Diana Șoșoacă provoacă scandal cu o botniță, după care este sancționată prin excluderea de la plen timp de șapte zile, iar în Germania, Elon Musk dă apă la moara AfD, Alternativa pentru Germania, apărând într-un video la o întrunire a acestui partid. Un nou cuvânt se impune în media și dezbaterea politică: „suveraniștii”. Ce impact au și cuvântul, și știrile de mai sus asupra democrației liberale? Cum schimbă ele jocul politic din Europa?