Zeci de pagini de Facebook, cu nume și descrieri complet diferite – umor, muzică, remedii naturiste, credință ortodoxă, curiozități, patriotism sentimental – trimit spre un site „de știri” cu o redacție neasumată. O investigație jurnalistică recentă a plasat siteul în grupul celor care le vând rușilor datele utilizatorilor.
Un milion de urmăritori, trimiși simultan spre siteul care le vinde rușilor datele
Veridica a identificat cel puțin douăzeci de astfel de pagini, cu audiențe combinate de peste un milion de urmăritori, care publică postări construite să pară „de ultimă oră”, dar identice, cuvânt cu cuvânt, pe toate conturile analizate. Linkuri strecurate în comentariile la articolele respective trimit spre romaniinostri.ro, un site înregistrat pe 9 martie 2018, prin registrarul Cyber Folks S.R.L., pe numele unei persoane fizice ale cărei date sunt protejate prin GDPR. Site-ul nu are pagină de redacție, autori semnați sau politică editorială vizibilă. Conținutul combină știri politice cu ton alarmist și manipulator – despre demiteri, pensii, alegeri anticipate – cu materiale de propagandă religioasă și cu subiecte mondene. Articolele au și disclaimere potrivit cărora siteul este neutru din punct de vedere politic.
Titlurile sunt scrise pentru click, nu pentru informare: „Răsturnare de situație”, „Lovitură b0mbă”, „ALERTĂ MAXIMĂ”, cu litere înlocuite pentru a evita filtrele de moderare ale platformelor sociale. Site-ul se numără, de altfel, printre platformele care rulează reclame ale rețelei publicitare AdNow. O investigație recentă a Snoop arăta că AdNOW colectează datele utilizatorilor români și le trimite spre servere din Rusia, indiferent dacă utilizatorul își dă sau nu consimțământul; urmele duc însă chiar către serviciul rusesc de informații, FSB. Publicitatea difuzată prin această rețea este printre cele mai bine plătite pe conținut conspiraționist și extremist. Fondatoarea companiei din spatele AdNow a lucrat, potrivit aceleiași investigații, în departamentul de PR al partidului de guvernământ rus și în campaniile electorale ale lui Vladimir Putin.
Paginile care distribuie coordonat conținut spre acest tip de site declară, în secțiunea „Despre”, cu totul alt scop decât cel pe care îl arată de fapt. Printre cele identificate se numără „Fabrica de Uimiri” (85.000 de urmăritori, categorie „Creator digital”), „MadLipz Romania” (288.000, „Site de divertisment”), „Citate Faimoase” (196.000, „Muzician”), „Ortodox” (20.000, „Interes”) și „O melodie pentru tine” (187.000, „Videoclip”), dar și „Umor Bun”, „România noastră”, „News Romania”, „Constanța Faptelor”, „Remedii Naturiste”, „Să râdem împreună”, „România mea frumoasă”, „Zâmbește”, „România”, „MOOD” și „Treziri”.
Fiecare dintre ele promite ceva anume – glume, muzică, sfaturi naturiste, mângâiere spirituală – și niciuna nu anunță, în descrierea publică, că publică știri politice. Comparate în oglindă, toate aceste pagini afișau, în aceeași zi aceeași postare, semn că administrarea lor e centralizată, indiferent de fațada fiecăreia.
Mecanismul de livrare e simplu și eficient: postarea publică nu conține, de regulă, un link direct, ci doar o imagine și un titlu-momeală, fără corp de text. Linkul real e adăugat separat, de administratorul paginii, în primul comentariu, printr-un buton de tip „CITEȘTE AICI”, care trimite spre site-ul țintă. Strategia funcționează: sub o astfel de postare, comentariile utilizatorilor reali cereau demisii și reacționau cu indignare, exact ca la o știre reală – fără ca cititorii să observe că se aflau pe o pagină care se declară public canal muzical, nu sursă de știri.
O rețetă testată în repetate rânduri: atragerea publicului prin conținut divers, urmată de trecerea la conținut politic în momente-cheie
Tiparul nu este nou. Edupedu.ro a scris, în decembrie 2024, în perioada ulterioară anulării primului tur al alegerilor prezidențiale, despre o rețea de pagini de Facebook, înregistrate la aceeași adresă din străinătate, care distribuiau simultan conținut nostalgic-tradiționalist către site-uri neasumate, ajungând inclusiv în grupurile dedicate profesorilor și părinților. În februarie 2025, aceeași publicație a documentat o listă de peste 1.000 de pagini și grupuri cu profil declarat religios, patriotic sau pseudoștiințific, identificate de comunitatea de voluntari „AI de noi” ca funcționând coordonat. Una dintre pagini, „Teodora” – înființată în 2012 sub alt nume și redenumită abia în 2024 – trimitea spre Citește.eu, un alt site fără redacție asumată, și era legată de o firmă românească de publicitate. Analiza mai remarca un detaliu tehnic: printre cei care apreciau postările se numărau frecvent conturi cu nume și fotografii care nu corespundeau unor utilizatori reali din România, un indiciu suplimentar de activitate automatizată.
Momentul în care rețelele de acest tip își arată adevăratul scop nu e întâmplător. De regulă, comutarea spre conținut politic are loc cu puțin timp înaintea unor decizii majore – exact perioada în care se află România acum. În ultimele săptămâni, discuția publică e dominată de scenariul unor alegeri anticipate, de negocierile pentru un nou premier, de legea salarizării în sistemul de stat. Fiecare dintre aceste subiecte apare, aproape zilnic, pe romaniinostri.ro și pe paginile care trimit spre el – nu ca informație verificată, ci ca material construit să genereze reacție emoțională rapidă: frică, indignare, nostalgie. Cu sute de mii de urmăritori acumulați pe conținut inofensiv, o singură pagină poate ajunge, într-o singură postare, la un public la fel de larg ca cel al unei televiziuni locale – fără ca acel public să știe cine administrează, de fapt, pagina sau ce interes are în joc.
Riscul, în ansamblu, e triplu: informația distribuită prin acest mecanism nu este verificată, este formulată exagerat și în ton alarmist pentru a maximiza reacția, și, în multe cazuri, este pur și simplu falsă sau distorsionată. Combinația dintre o rețea de pagini cu identități false și un site fără redacție asumată creează, practic, un canal prin care orice mesaj poate fi introdus în feedul a sute de mii de români, fără ca sursa reală să poată fi identificată sau trasă la răspundere.
Ce poate face, concret, un utilizator care dă peste o astfel de postare? Cea mai simplă verificare este să caute pagina în secțiunea „Despre” și să compare descrierea declarată cu tipul de conținut publicat recent; o pagină de „umor” care publică știri politice cu ton alarmist e un semnal clar. A doua verificare e sursa: un site fără nume de autor, fără o secțiune „Despre noi” funcțională și fără detalii de contact nu poate fi tratat ca sursă de presă, indiferent cât de „exclusiv” sau de „ultimă oră” se prezintă conținutul. A treia e cea mai simplă dintre toate: dacă aceeași „știre” apare, cuvânt cu cuvânt, pe mai multe pagini fără nicio legătură tematică între ele, asta e ea însăși dovada că nu e vorba de presă, ci de distribuție organizată.
