Proiectul conductei Nord Stream 2, prin care gazele rusești ar ajunge direct în Germania, pare să se fi împotmolit pe fondul opoziției tot mai puternice pe care o întâmpină. Chiar și dacă va fi finalizat, Nord Stream 2 s-ar putea dovedi inutil, dată fiind tranziția europeană spre surse alternative de energie.
Un proiect rusesc promovat de un fost cancelar german
5 la sută din cei 1224 de kilometri mai lipsesc pentru ca Nord Stream 2, conducta de gaze care leagă Rusia de Germania, să fie gata. E un proiect care costă aproape 10 miliarde de euro. Costurile nevăzute sunt însă mult mai mari și pe termen lung. Ideea acestei magistrale a apărut la începutul anilor 2000 când – nu știu câtă lume își mai amintește – Europa a fost marcată de un lung șir al crizelor de gaz, aparent generate de Ucraina, principala țară de tranzit a gazului rusesc (aceasta fiind o moștenire a infrastructurii sovietice).
Întâmplător sau nu, consorțiul Nord Stream, care gestionează și această magistrală, s-a constituit pe 30 noiembrie, 2005. Fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schroeder, își încheia mandatul pe 22 noiembrie același an. Imediat după ce social democrații au pierdut alegerile de acum 16 ani, Schroeder, pe ultima sută de metri a mandatului său, a dat undă verde construirii gazoductului Nord Stream 1.
După ce nu a acceptat să devină adjunctul Angelei Merkel, Gerhard Schroeder, a fost recuperat imediat de Vladimir Putin care l-a numit Președintele Comitetului acționarilor Nord Stream AG, consorțiu cu acționariat majoritar rusesc, dar cu sediul in Elveția.
De atunci, Schroeder este vârful de lance al liderului de la Kremlin când vine vorba despre interesele Rusiei în Germania. Gerhard Schroder nu înseamnă însă Germania. Curând, în septembrie, în republica federală vor fi alegeri parlamentare și vântul suflă-n pânzele Verzilor care au ca principal pilon în retorica electorală oprirea proiectului Nord Stream 2. Nici Angela Merkel, aflată pe final de mandat, nu este cu tot sufletul în acest proiect. Multe se vor schimba în această toamnă. Timpul este scurt și așa se explică grabă cu care rușii țin să termine lucrările la gazoduct.
Opoziție americană și ezitări germane
Americanii nu au fost niciodată fanii acestui proiect, din rațiuni politice – vezi reducerea totală la tăcere a Ucrainei sau creșterea influenței rușilor în Europa –, sau mercantile, având în vedere că aduc în Europa gaz lichefiat prin terminalele ce continuă să apară în nordul continentului. Pe ultima sută de metri a mandatului său, Donald Trump a dat drumul la sancțiuni împotriva companiilor care lucrează la finalizarea gazoductului. Nici succesorul său nu vede cu ochi mai buni afacerea Nord Stream 2. Este o afacere proastă pentru Ucraina, a spus noul lider de la Casa Albă, care menționează mereu că proiectul îi afectează pe aliații europeni. O spune de câte ori are ocazia și secretarul său de stat, Anthony Blinken.
Este pregătit un pachet de sancțiuni dure care conține acțiuni extrem de agresive pentru a opri proiectul. Nu au fost încă impuse, dar administrația Biden este supusă unei presiuni apreciabile din partea Congresului ca să acționeze în acest sens.
Președintele Joe Biden știe probabil că nu sancțiunile sunt soluția la această chestiune care, dincolo de orice, chiar îi afectează pe europeni pentru că deal-ul ruso-german încalcă regulile Uniunii Europene privind politica energetică ce prevede și o separare totală dintre producător și distribuitor.
Or în cazul de față, Gazprom, acționarul majoritar, este și producător și distribuitor, ceea ce explică de ce gigantul rus s-a opus mereu acestei politici europene.
Revenind însă la americani, Joe Biden, care nu e deloc nou pe scena politică mondială, știe că și Germania și-ar dori un acord cu Washingtonul în privința acestui proiect controversat, pentru a-l vedea terminat odată.
Joe Biden știe, totodată, că sancțiunile aplicate companiilor care ajută la terminarea gazoductului au fost luate deja în calcul de acestea, care consideră că beneficiile vor acoperi orice eventuala pagubă. O sancționare fără efect ar avea un efect de bumerang asupra administrației sale. Și mai știe că Angela Merkel s-a exprimat public în legătură cu oprirea proiectului, recent, când lumea întreagă afla că dizidentul rus Alexei Navalny a fost ținta unei tentative de asasinare cu agentul neurologic Noviciok. Cancelarul Germaniei se află ea însăși sub presiunea propriului partid, mai ales acum, în preajma alegerilor, să suspende oficial lucrările la gazoductul care este aproape gata.
Nord Stream 2, un probabil eșec al lui Putin
Cred că de data asta, planul lui Vladimir Putin nu s-a potrivit cu socoteala din târg. Dacă ar fi să fim malițioși până la capăt, ne-am putea gândi că, dincolo de beneficiile materiale, liderul de la Kremlin a gândit, prin Nord Stream 2, un plan de destabilizare a întregii Europe, a construcției comunitare în sine, iar mărul discordiei ar fi fost gazul. Inițial totul a fost gândit ca o alianță cu Germania , Austria, Olanda și Belgia împotriva Europei de nord și de est. Numai că, statisticile arată o scădere a exportului de gaz rusesc pe piața europeană. Ca să vă faceți o idee, de la vârful înregistrat în 2008 de 69 de miliarde de dolari, anul trecut rușii au vândut gaz în UE doar de 25 de miliarde de dolari.
Europa se reorientează spre energia verde și preferă să investească în asta. Gazul lichefiat propus de americani, poate fi o alternativă, dar prețul nu poate fi sub cel oferit de ruși.
Profesorul Anders Aslund de la Universitatea Georgetown, specialist în economia politică a Rusiei, Ucrainei și Europei răsăritene, crede că dacă Nord Stream 2 va fi terminat și dat în funcțiune, nu va servi nimănui, cu atât mai puțin rușilor.
În actualul context, în care este prea puțin probabil că Europa să vrea sa mai adauge o conductă care să aducă tot gaz rusesc, Nord Stream 2 nu mai are nici măcar sensul comercial pe care, cel puțin teoretic, ar fi trebuit să-l aibă. Apele se vor alege în toamnă, în urma alegerilor parlamentare din Germania. Dacă Verzii vor reuși, proiectul e ca și oprit.
