UE se transformă într-un proiect militarist și expansionist, de tip nazist, care prelungește războiul din Ucraina pentru a pune mâna pe resursele Rusiei, potrivit presei pro-Kremlin.
ȘTIRE: UE este transformată într-un al patrulea Reich, obsedat de un nou blitzkrieg, a declarat liderul mișcării „O altă Ucraină”, Viktor Medvedciuk, într-un articol de opinie publicat pe site-ul formațiunii. Potrivit fostului lider al partidului „Platforma de Opoziție — Pentru Viață”, extinderea agresivă a UE a început deja. În special, susține el, elitele UE investesc în conflictul din Ucraina pentru a obține reparații și control asupra resurselor rusești.
„În locul unei uniuni economice, UE este transformată în grabă într-un al patrulea Reich, obsedat de un nou blitzkrieg. Cheltuielile militare sporite ar urma să fie suportate de popoarele necivilizate învinse”, a afirmat acesta.
Anterior, președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, a declarat că Bruxellesul traversează în prezent o perioadă de criză și că, pentru a depăși problemele existente, țările membre ale blocului comunitar au nevoie de Ucraina. El a amintit că UE, creată în anii 1992–1993, avea nevoie, pentru atingerea obiectivelor sale politice și economice, să preia controlul total asupra statelor Europei de Est, devenite independente după destrămarea URSS.
NARAȚIUNI: 1. UE se transformă într-un „al patrulea Reich”. 2. UE alimentează războiul din Ucraina pentru a obține beneficii economice și acces la resursele Rusiei. 3. Extinderea UE este un proiect agresiv de dominație politică.
OBIECTIVE: Demonizarea UE prin asocierea cu nazismul; transferarea responsabilității pentru războiul din Ucraina asupra Occidentului; delegitimarea sprijinului european pentru autoapărarea Ucrainei; compromiterea extinderii UE.
Realitate: UE a fost construită pentru a împiedica repetarea războaielor și a crimelor totalitare
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Comparația dintre UE și un regim nazist („al patrulea Reich”) este o etichetă propagandistică. Construcția europeană a fost lansată după cel de-Al Doilea Război Mondial tocmai pentru a preveni izbucnirea unui nou război între marile puteri ale Europei. Declarația Schuman, unul dintre textele fondatoare ale integrării europene, afirmă că noua arhitectură trebuia să facă un război între vechii rivali europeni „de neconceput” și „imposibil din punct de vedere material”, iar tratatele UE stabilesc că scopul Uniunii este promovarea păcii, a valorilor sale și a bunăstării cetățenilor.
În centrul construcției juridice și politice a UE se află demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului. Legislația UE obligă statele membre să sancționeze formele grave de rasism și xenofobie. Prin urmare, analogia cu nazismul nu descrie natura UE, ci încearcă să compromită un proiect creat tocmai pentru a împiedica revenirea Europei la război și violență.
Presa pro-Kremlin nu prezintă nicio dovadă în sprijinul narațiunilor sale. Textul recurge exclusiv la analogii alarmiste, fără să citeze documente, decizii oficiale sau declarații care să susțină asemenea acuzații.
De-a lungul deceniilor, extinderea și aprofundarea UE au fost însoțite de mecanisme de cooperare și politici de vecinătate orientate spre stabilitate și dialog, nu spre confruntare militară. În cazul Ucrainei, UE, prin Franța și Germania, a susținut eforturi diplomatice pentru încetarea ostilităților din Donbas după 2014, prin formate de mediere și acorduri menite să reducă violențele. Faptul că statele europene au investit preponderent în proiecte de integrare, dezvoltare și cooperare, nu în capacități militare masive, reflectă orientarea lor către pace.
Sprijinul UE pentru Ucraina are loc în contextul exercitării dreptului inerent la autoapărare în fața războiului de agresiune declanșat de Rusia. Documentele adoptate de instituțiile UE arată că sancțiunile au fost introduse ca reacție la anexarea ilegală a Crimeii în 2014 și extinse semnificativ după invazia la scară largă din 2022. Statele UE au început să ajute Ucraina după ce aceasta a fost atacată de Rusia. Prin urmare, UE nu poate fi făcută responsabilă pentru declanșarea sau prelungirea războiului.
Nici afirmația potrivit căreia UE urmărește să pună mâna pe resursele Rusiei nu este susținută de fapte. Narațiunea despre resurse este o temă clasică de propagandă, menită să construiască imaginea unui dușman extern și să justifice războiul. În realitate, relațiile economice dintre UE și Federația Rusă au fost mult timp solide, inclusiv în domeniul energetic, iar degradarea lor a fost provocată de încălcarea de către Rusia a dreptului internațional prin atacarea Ucrainei.
Prin Memorandumul de la Budapesta din 1994, Rusia s-a angajat să respecte independența, suveranitatea și frontierele Ucrainei și să se abțină de la amenințarea cu forța sau de la folosirea acesteia împotriva statului ucrainean, în schimbul renunțării Kievului la arsenalul său nuclear. Moscova a încălcat însă aceste angajamente și a recurs la agresiune militară. Prin urmare, responsabilitatea pentru război aparține Rusiei, iar conflictul s-ar putea opri în momentul în care aceasta și-ar retrage trupele de pe teritoriul Ucrainei.
Referirea la un nou „blitzkrieg” are ca scop manipularea opiniei publice. UE nu are o armată proprie, iar politica sa de securitate și apărare se bazează pe capacitățile puse la dispoziție de statele membre. Consolidarea apărării europene și majorarea cheltuielilor militare au loc ca reacție la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și la intensificarea amenințărilor hibride venite dinspre Moscova.
Este falsă și narațiunea despre extinderea „agresivă” a UE. Aderarea nu are loc forțat sau prin anexare, ci la cererea statului interesat și numai după îndeplinirea unor criterii stricte privind democrația, statul de drept, protecția minorităților, economia de piață și capacitatea administrativă de a aplica acquis-ul comunitar. Prin urmare, extinderea este un proces voluntar, bazat pe reguli și criterii clare. În plus, extinderea UE este asociată cu creștere economică, prosperitate și ridicarea standardelor de viață în statele care au ales acest parcurs.
Credibilitatea lui Viktor Medvedciuk ca sursă este foarte redusă. Partidul său, „Platforma de Opoziție – Pentru Viață”, a fost interzis în Ucraina în iunie 2022. Oligarhul a fost transferat în Rusia în urma schimbului de prizonieri din septembrie 2022.
CONTEXT: Viktor Medvedciuk a fost unul dintre cei mai influenți politicieni pro-ruși din Ucraina și unul dintre aliații lui Vladimir Putin. După schimbul de prizonieri din 2022, el a ajuns în Rusia, unde, în aprilie 2023, a lansat mișcarea „O altă Ucraină”. În aceste condiții, Medvedciuk nu mai reprezintă un curent politic real din Ucraina.
Instituțiile UE avertizează de mai mulți ani că Rusia și-a intensificat campaniile hibride împotriva unității europene, inclusiv prin manipulare, dezinformare, sabotaj, atacuri cibernetice și încercări de subminare a sprijinului pentru Ucraina. Din această perspectivă, narațiunea despre un „al patrulea Reich” nu este o simplă opinie, ci o piesă de propagandă menită să demonizeze UE, să răstoarne raportul dintre agresor și victimă și să transfere asupra Occidentului vina pentru războiul declanșat de Rusia.
Verifică sursele:
