Donează
O echipă de avocați ruși, cunoscută drept "Komanda 29" și specializată în dosare riscante politic, a anunțat că se autodizolvă, de teama șicanelor în justiție. Membrii echipei vor continua să-și apere doar individual clienții – au precizat ei într-un comunicat, preluat de mass-media. Vineri, site-ul de internet al "Komanda 29" a fost blocat de autorități, la cererea Parchetului, care-i acuză pe avocați că s-au asociat cu o organizație cehă, Spolecnost Svobody Informace, plasată, luna acesta, pe lista entităților indezirabile în Rusia.
Membrii echipei neagă orice conexiune cu organizația cehă. De acum fostul lor șef, Ivan Pavlov, este urmărit penal din aprilie, fiindcă ar fi divulgat informații legate de o anchetă asupra unuia dintre clienții săi, un jurnalist acuzat că a transmis secrete Cehiei, una dintre marotele regimului condus de președintele Vladimir Putin. Încă din 2015, "Komanda 29" s-a specializat în apărarea rușilor acuzați de trădare sau spionaj, dar, spun analiștii, fatală i-a fost decizia de a pleda cauza organizațiilor fondate de opozantul încarcerat Aleksei Navalnîi, considerat cel mai popular critic al Kremlinului.
Mişcarea lui Navalnîi este teleghidată de Statele Unite – a acuzat, pe 10 iunie, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei de la Moscova, Maria Zaharova. De mult timp celebră pentru declaraţiile sale contondente şi defel diplomatice, Zaharova a apreciat că viteza cu care americanii au reacţionat la decizia din noaptea anterioră a justiţiei ruse, prin care organizaţiile coordonate de Navalnîi au fost scoase în afara legii, dovedeşte că acesta ar fi agentul lor. În două ore, au dat o declaraţie specială – a spus, ofuscată, aşa cum scriu media internaţionale, femeia probabil ce mai vizibilă a regimului Vladimir Putin.
Şi Uniunea Europeană a condamnat, printr-un comunicat al şefului diplomaţiei sale, Josep Borrell, ceea ce a numit decizia nefondată a justiţiei ruse şi dorinţa puterii de la Moscova de a suprima opoziţia înaintea alegerilor parlamentare din septembrie. Navalnîi şi oamenii săi au negat permanent că ar avea conexiuni cu puterile occidentale, după ce Kremlinul însuşi i-a acuzat că ar colabora cu servicii speciale străine.
Cea mai cunoscută dintre organizaţiile non-guvernamentale create de Navalnîi, Fondul rus de luptă împotriva corupţiei (FBK), a anunţat, pe Twitter, că va continua să combată sistemul şi a ironizat sentinţa prin care a fost declarată extremistă şi pericol public. În cursul nopţii, o instanţă moscovită a admis cererea Parchetului ca organizaţiile coordonate de Navalnîi să fie declarate extremiste, iar membrii acestora să fie, astfel, privaţi de dreptul de a candida la alegeri. Dosarul, spun comentatorii, e doar cel mai recent episod al prigoanei dezlănţuite de preşedintele Vladimir Putin contra principalului său contestatar şi, în mod previzibil, va da o lovitură fatală vastei reţele de organizaţii civice creată de Navalnîi. Potrivit procurorilor, sub sloganuri liberale, acestea ar încerca să destabilizeze situaţia socială şi sociopolitică din Rusia. Este vorba despre FBK, cunoscut pentru dezvăluirile privind stilul de viaţă opulent şi malversaţiunile aşa-numitelor elite ruse, şi despre birourile regionale coordonate de Navalnîi, care se ocupau mai ales de organizarea unor manifestaţii de protest şi susţineau, în mod tradiţional, candidaţi locali antisistem.
Putin a promulgat legea care interzice colaboratorilor organizațiilor calificate drept extremiste să participe la alegeri, act normativ despre care opoziția afirmă că o va neutraliza înaintea scrutinului legislativ. Legea prevede că persoanele afiliate unor astfel de organizații nu pot fi alese. Comentatorii o consideră îndreptată expres contra partizanilor lui Navalnîi. Unul dintre apropiații acestuia, Leonid Volkov, exilat în Lituania, a apreciat că nu e defel un accident faptul că legea a fost promulgată exact în ziua în care Navalnîi împlinea 45 de ani. Dacă va imaginați că Putin a semnat azi din întâmplare, nu știți nimic despre Putin – a afirmat Volkov, care l-a calificat pe președinte drept un demon meschin și perfid.
Analişti independenţi, citaţi de agenţiile de presă, spun că opoziţia va fi, astfel, distrusă, iar autorităţile îşi vor distruge propria legitimitate. Ei adaugă că apropierea alegerilor parlamentare sporeşte nervozitatea Kremlinului, care trebuie să gestioneze o economie slăbită de efectele epidemiei de coronavirus, precum şi lehamitea populaţiei după două decenii de domnie discreţionară a lui Putin.
Inamic declarat al Kremlinului, Navalnîi a fost, deja, condamnat, pe 2 februarie, la doi ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru că ar fi încălcat un ordin de control judiciar din 2014, pentru un dosar de delapidare pe care-l califică drept fabricat politic. El acuză autorităţile că vor să-l reducă la tăcere, după ce a supravieţuit, în vara trecută, unei tentative de otrăvire, pentru care îi face responsabili pe Putin și serviciul special al acestuia, FSB, fostul KGB. Arestarea lui Navalnîi, pe 17 ianuarie, la întoarcerea din Germania, după cinci luni de convalescenţă, a dus la manifestaţii de protest, reprimate cu brutalitate în toată ţara și soldate cu mii de arestări.
Navalnîi nu e singura marotă a puterii de la Moscova. Poliția a percheziționat casele mai multor opozanți și l-a încarcerat pe fostul director al organizației Open Russia (Rusia Deschisă), Andrei Pivovarov, după ce, la Sankt Petersburg, l-a scos dintr-un avion care se pregătea să decoleze spre Varșovia, în Polonia. Temutul Comitet de anchetă rus, citat de agențiile internaționale, a comunicat că Pivovarov e cercetat într-un dosar penal, pentru participare la activitățile unei organizații non-guvernamentale străine, recunoscută drept indezirabilă în Rusia, vină pentru care el ar putea face șase ani de închisoare. Uniunea Europeană a cerut eliberarea sa imediată și fără condiții și a conchis că noua măsură adoptată de autoritățile ruse confirmă restrângerea spațiului de manifestare pentru societatea civilă, opoziție și vocile critice.
Open Russia, fondată de oligarhul exilat şi inamic al Kremlinului Mihail Hodorkovski, anunţase că-şi încetează activităţile în ţară, de teama prigoanei declanşate de autorităţi. Am decis să ne oprim, închidem birourile regionale – declarase Andrei Pivovarov. El a precizat că toţi membrii mişcării au fost excluşi oficial, iar adeziunile lor revocate, tocmai pentru a evita eventuale urmăriri judiciare. Un proiect de lege introdus în Duma de Stat de deputaţii puterii prevede înăsprirea pedepselor contra membrilor unei organizaţii pe care o lege din 2015 o numeşte indezirabilă. Un simplu membru al unei astfel de organizaţii e, de acum, pasibil de închisoare. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că scena politică rusă nu se limitează în niciun caz la Open Russia, ci e mult mai bogată şi diversă. Open Russia a fost declarată indezirabilă în 2017, s-a autodizolvat în 2019 şi a reapărut, ulterior, sub acelaşi nume, fără să fi fost înregistrată de Ministerul Justiţiei. Mişcarea a fost lansată în 2014, pentru a unifica firava opoziţie pro-europeană din Rusia, la iniţiativa lui Hodorkovski, căzut în dizgraţia Kremlinului, arestat în 2003 şi trecut, vreme de un deceniu, prin închisorile regimului, sub acuzaţiile de furt şi escrocherie la scară mare şi de evaziune fiscală. Graţiat în 2013, el s-a exilat în Occident şi a fondat mai multe mişcări de opoziţie faţă de Putin.
