Donează
Liderii sârbi și kosovari vor relua, săptămâna viitoare, la Bruxelles, sub egida Uniunii Europene, negocierile asupra unuia dintre conflictele teritoriale considerate printre cele mai greu de rezolvat de pe continent. Purtătorul de cuvânt al diplomației comunitare, Peter Stano, a precizat că scopul principal al tratativelor e identificarea unei căi de urmat, odată cu schimbarea, anul acesta, a puterii de la Pristina. În aprilie, Parlamentul din Kosovo a ales-o șefă a statului pe jurista Vjosa Osmani și a confirmat, astfel, spun analiștii, accesul la putere al unei unei noi generații politice. Ea a fost votată de 71 dintre cei 120 de deputați. La 38 de ani, Osmani e cotată drept foarte populară, iar legitimitatea sa decurge din victoria netă a partidului care o susține, naționalist de stânga, Vetëvendosje (VV, Autodeterminarea), la alegerile parlamentare din februarie, când și-a adjudecat aproape jumătate din totalul voturilor. VV a promis eradicarea corupției endemice din fosta provincie sârbă cu populație majoritar albaneză și a măturat de la putere vechea gardă a foștilor luptători de gherilă care, la sfârșitul anilor 90, au scos Kosovo de sub autoritatea Belgradului. Cândva un erou pentru kosovari, fostul președinte, Hashim Thaci, e întemnițat la Haga, în Olanda, unde Tribunalul Penal Internațional îl judecă pentru crime de război în timpul acestui conflict. Presa mai notează că învestirea noii președinte consacră ponderea politică a femeilor în statul majoritar musulman, unde convingerile patriarhale sunt profund înrădăcinate. Șase femei fac parte din guvernul cu 15 portofolii al liderului Vetëvendosje, Albin Kurti. Trecut prin închisorile sârbești și un adept al unirii cu Albania vecină, acesta spune că tratativele cu Belgradului nu sunt prioritare pentru el, fiindcă nu figurează nici pe lista de urgențe a cetățenilor kosovari. Aceștia acuză pentru lipsa progreselor aşa-numitele elite politice, care s-au succedat la putere fără să combată corupţia endemică şi nepotismul şi fără să obţină rezultate în economie. Cu o rată a şomajului de 30%, care ajunge la 55% în rândul tinerilor, emigrarea a devenit singura soluţie pentru numeroşi kosovari şi se estimează că, la o populaţie de 1,85 de milioane, aproape 800 de mii dintre ei sunt plecaţi în străinătate. 15% din PIB-ul Kosovo provine din banii trimişi de diaspora. Nici în soluţionarea conflictului cu Serbia nu s-au înregistrat progrese, ceea ce afectează chestiuni cotidiene, precum furnizarea de energie, telecomunicaţiile sau tranzitul persoanelor şi mărfurilor. Perspectiva europeană, mai spun analiştii, rămâne îndepărtată, mai ales că, din 27, cinci state membre ale Uniunii - Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania - nu recunosc independenţa Kosovo, proclamată în 2008.
