Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

News

Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a pretins că a acţionat legal şi că a protejat vieţile pasagerilor deturnând, duminică, la Minsk un avion civil care mergea la Vilnius

Object Name: POLAND BELARUS PROTASEVICH
© EPA-EFE/WOJCIECH OLKUSNIK POLAND OUT  |   A person shows a placard depictin Belarusian President Alexander Lukashenko and a slogan 'walking corpse' during a in a manifestation of solidarity with Belarusian opposition journalist Roman Protasevich

Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a pretins, miercuri, că a acţionat legal şi că a protejat vieţile pasagerilor deturnând, duminică, la Minsk un avion civil care mergea la Vilnius, după o alertă cu bombă. Potrivit media oficiale belaruse, citate de agenţiile internaţionale, el a calificat drept minicuni informaţiile că un avion militar de vânătoare MiG-29 al armatei belaruse a fost trimis să escorteze la sol cursa civilă operată de compania irlandeză Ryanair. Cel pe care mulţi îl numesc despotul de la Minsk s-a lamentat că împotriva ţării sale se poartă un război hibrid, iar inamicii au depăşit multe aşa-numite linii roşii. Lukaşenko a mai afirmat că blogerul Roman Protasevici, aflat la bordul aeronavei deturnate şi arestat, împreună cu partenera sa, imediat după aterizare, e un terorist care plănuia o rebeliune sângeroasă. Anterior, şefii de stat și de guvern din țările membre ale Uniunii Europene, reuniți la Bruxelles, au decis să închidă spațiul aerian comunitar pentru avioanele din Belarus și să adopte un nou set de sancțiuni contra regimului autoritar de la Minsk, după ce agenții acestuia au deturnat un avion civil care zbura între Grecia și Lituania, ca să captureze un opozant aflat la bord. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a adăugat că liderii comunitari recomandă tuturor companiilor aeriene din Uniune să ocolească spațiul aerian belarus, iar multe dintre acestea au anunțat, deja, că aparatele lor nu vor mai survola republica ex-sovietică. Aproape două mii de curse comerciale survolează, săptămânal, Belarusul, a cărui companie aeriană, Belavia, operează, la rândul său, circa 20 de curse pe zi spre și dinspre Uniunea Europeană.
Regimul autoritar din Belarus pretinde că echipajul cursei operate de compania irlandeză Ryanair pe ruta Atena - Vilnius a decis, duminică, să aterizeze la Minsk fără vreo ingerință exterioară, după ce a primit o alertă cu bombă la bord. Amenințarea ar fi fost trimisă în numele organizației palestiniene Hamas, care, pe fondul schimburilor de tiruri de rachete de luna acesta din Fâșia Gaza, ar fi somat Uniunea Europeană și statele membre să nu mai susțină Israelul. Potrivit autorităților de la Minsk, după primirea alertei, pilotul nu era obligat să aterizeze în Belarus, ci ar fi putut pleca fie spre Ucraina, fie spre Polonia vecine, în funcție de starea vremii și de rezerva de carburanți. Reprezentanții companiei aeriene irlandeze afirmă, în schimb, că agenții poliției politice belaruse, care și-a păstrat acronimul din epoca sovietică, KGB,  erau, deja, la bord, din momentul îmbarcării la Atena. Ei argumentează că avionul, reținut circa șapte ore la sol în Belarus, a plecat, în cele din urmă, la Vilnius, fără cinci  pasageri îmbarcați în Grecia, dintre care doar doi, un opozant belarus și partenera lui rusoaică, au fost arestați la Minsk. Este vorba despre jurnalistul belarus Roman Protasevici, 26 de ani, și de iubita lui cu cetățenie rusă, Sofia Sapega. Acuzat de extremism și de organizarea unor revolte de masă, Protasevici ar risca pedeapsa capitală, fiindcă Belarusul e ultima țară din Europa unde aceasta se mai aplică. Uniunea Europeană pregătea, deja, un nou set de sancţiuni contra principalilor responsabili politici din Belarus, după alegerile prezidenţiale, foarte probabil fraudate, din vara anului trecut. Diplomaţi europeni, citaţi de agenţiile de presă, spuneau, acum două săptămâni, că noul val de penalităţi, al patrulea de la declanşarea crizei politice de la Minsk, va viza, începând cu luna viitoare, circa 50 de personaje semnificative ale regimului condus de Aleksandr Lukaşenko. Peste 200 de oameni ai acestuia figurează, deja, pe lista neagră a Bruxellesului, întocmită între 2004 şi 2015, ca reacţie la încălcarea constantă a drepturilor omului. Alături de Statele Unite, Marea Britanie sau Canada, Uniunea Europeană a reacţionat sever la frauda electorală şi la represiunea dezlănţuită contra contestatarilor lui Lukaşenko, care au protestat în stradă luni în şir. Zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului, pe care-l acuză de acte de tortură sistematică. Aceasta vizează represiunea poliţienească sălbatică, ce s-ar încadra în ceea ce juriştii numesc tortură de stat, infracţiune care ar putea fi sancţionată de justiţia germană, graţie competenţei sale universale în ceea ce priveşte crimele contra umanităţii şi politicile de represiune sistematică. Cei mai mulţi lideri ai opoziţiei au fost fie întemniţaţi, fie obligaţi să se exileze. Avocaţii opozanţilor care s-au adresat justiţiei germane vorbesc despre mai bine de o sută de cazuri de tortură, violenţe fizice, umiliri, insulte, privare de somn şi de hrană, toate cu grave consecinţe asupra sănătăţii victimelor, şi conchid că statul belarus se comportă bestial cu propriii săi cetăţeni. La putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko (66 de ani) beneficiază, în continuare de protecţia şi sprijinul Rusiei vecine. Experţii notează că Belarusul, care are graniţe cu membrele NATO Polonia, Lituania şi Letonia, precum şi cu Ucraina pro-occidentală, e considerat la Moscova un stat-tampon în faţa Occidentului. Luna trecută, Lukaşenko a anunţat că serviciile speciale din Belarus şi din Rusia au dejucat o tentativă de lovitură de stat şi de asasinare a sa. El a acuzat Statele Unite că ar fi la originea complotului şi a adăugat că ruşii au arestat în acest caz două persoane, un politolog şi un avocat, ultimul cu dublă cetăţenie, belarusă şi americană. Serviciul belarus de securitate, care şi-a păstrat, din epoca sovietică, acronimul KGB, a invocat pregătiri pentru o revoltă armată, asezonată cu ocuparea unor obiective cheie şi cu masacrarea preşedintelui, familiei şi colaboratorilor săi.

Tags: Russia

Other news
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, vrea cursuri de alfabetizare în domeniul mass-media, astfel încât elevii să poată distinge adevărul de minciună

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, vrea cursuri de alfabetizare în domeniul mass-media, astfel încât elevii să poată distinge adevărul de minciună

El a propus și crearea unui organism internaţional de combatere a dezinformării şi a propagandei rusești, fiindcă niciun astfel de centru național nu poate face faţă singur bugetelor de miliarde de dolari ale Kremlinului.

Rusia a anunțat expulzarea a doi diplomați bulgari

Rusia a anunțat expulzarea a doi diplomați bulgari

Cotată, până în 1989, drept cel mai docil satelit al fostei Uniuni Sovietice, dar membră a NATO din 2004 şi a Uniunii Europene din 2007, Bulgaria întreţine, în mod tradiţional, relaţii economice strânse cu Rusia.

Ucraina le-a cerut aliaților săi occidentali să acționeze rapid, pentru a descuraja o invazie rusească, pe care o consideră tot mai plauzibilă

Ucraina le-a cerut aliaților săi occidentali să acționeze rapid, pentru a descuraja o invazie rusească, pe care o consideră tot mai plauzibilă

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a promis sprijin pentru forțele ucrainene, dar a exclus orice intervenție militară directă a Statelor Unite.

26 May 2021

4 minutes read
Polemistul francez de extrema dreaptă Eric Zemmour și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale de anul viitor
Polemistul francez de extrema dreaptă Eric Zemmour și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale de anul viitor

Născut într-o familie de evrei sefarzi originari din fosta colonie franceză Algeria, omul e autorul mai multor teorii conspiraționiste.

30 Nov 2021
Un elicopter militar azer s-a prăbușit în timpul unui zbor de antrenament
Un elicopter militar azer s-a prăbușit în timpul unui zbor de antrenament

Incidentul survine la două săptămâni după noile ciocniri sângeroase dintre trupele azere și cele armene, care au alimentat temerile privind reizbucnirea războiului dintre cele două republici ex-sovietice din sudul Caucazului.

30 Nov 2021
16 agenții naționale de presă au decis să se asocieze, pentru a crea, cu sprijin financiar din partea Bruxellesului, o așa-numită redacție continentală
16 agenții naționale de presă au decis să se asocieze, pentru a crea, cu sprijin financiar din partea Bruxellesului, o așa-numită redacție continentală

Din proiect fac parte atât agenții din state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, cât și din țări aspirante la admitere din Balcanii de Vest.

30 Nov 2021
Ucraina le-a cerut aliaților săi occidentali să acționeze rapid, pentru a descuraja o invazie rusească, pe care o consideră tot mai plauzibilă
Ucraina le-a cerut aliaților săi occidentali să acționeze rapid, pentru a descuraja o invazie rusească, pe care o consideră tot mai plauzibilă

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a promis sprijin pentru forțele ucrainene, dar a exclus orice intervenție militară directă a Statelor Unite.

30 Nov 2021