Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

News

Liderii din Uniunea Europeană au decis să închidă spațiul aerian comunitar pentru avioanele din Belarus

Object Name: BELGIUM DIPLOMACY EU SUMMIT
©EPA-EFE/OLIVIER HOSLET / POOL  |   French President Emmanuel Macron looks on at the end of the first day of a special EU summit in Brussels, Belgium, 25 May 2021. EU leaders will discuss foreign policy issues, among them a strategic debate on Russia and the incident involving the forced landing of a Ryanair flight in Minsk, Belarus.

Șefii de stat și de guvern din țările membre ale Uniunii Europene, reuniți la Bruxelles, au decis să închidă spațiul aerian comunitar pentru avioanele din Belarus și să adopte un nou set de sancțiuni contra regimului autoritar de la Minsk, după ce agenții acestuia au deturnat un avion civil care zbura între Grecia și Lituania, ca să captureze un opozant aflat la bord. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a adăugat că liderii comunitari recomandă tuturor companiilor aeriene din Uniune să ocolească spațiul aerian belarus. Lufthansa, SAS și AirBaltic au anunțat, deja, că aparatele lor nu vor mai survola republica ex-sovietică. Aproape două mii de curse comerciale survolează, săptămânal, Belarusul, a cărui companie aeriană, Belavia, operează, la rândul său, circa 20 de curse pe zi spre și dinspre Uniunea Europeană. Deturnarea avionului, remarcă analiștii, a deturnat și lucrările summitului de la Bruxelles, inițial destinat proiectelor pentru Europa postpandemică și măsurilor de protejare a mediului.   
Regimul autoritar din Belarus pretinde că echipajul cursei operate de compania irlandeză Ryanair pe ruta Atena - Vilnius a decis, duminică, să aterizeze la Minsk fără vreo ingerință exterioară, după ce a primit o alertă cu bombă la bord. Amenințarea ar fi fost trimisă în numele organizației palestiniene Hamas, care, pe fondul schimburilor de tiruri de rachete de luna acesta din Fâșia Gaza, ar fi somat Uniunea Europeană și statele membre să nu mai susțină Israelul. Potrivit autorităților de la Minsk, după primirea alertei, pilotul nu era obligat să aterizeze în Belarus, ci ar fi putut pleca fie spre Ucraina, fie spre Polonia vecine, în funcție de starea vremii și de rezerva de carburanți. Reprezentanții companiei aeriene irlandeze afirmă, în schimb, că agenții poliției politice belaruse, care și-a păstrat acronimul din epoca sovietică, KGB,  erau, deja, la bord, din momentul îmbarcării la Atena. Ei argumentează că avionul, reținut circa șapte ore la sol în Belarus, a plecat, în cele din urmă, la Vilnius, fără cinci  pasageri îmbarcați în Grecia, dintre care doar doi, un opozant belarus și partenera lui rusoaică, au fost arestați la Minsk. Este vorba despre jurnalistul belarus Roman Protasevici, 26 de ani, de la agenția  NEXTA, cu sediul în Polonia, care a acoperit mediatic amplele proteste antiprezidențiale de anul trecut din Belarus și sălbatica represiune polițienească ce a urmat, și de iubita lui cu cetățenie rusă, Sofia Sapega. Acuzat de extremism și de organizarea unor revolte de masă, Protasevici ar risca pedeapsa capitală, fiindcă Belarusul e ultima țară din Europa unde aceasta se mai aplică. Sunt tot mai multe vocile care susțin că deturnarea avionului a fost un act de agresiune la adresa a două state membre ale Uniunii și ale NATO, Grecia și Lituania, și cer un răspuns coordonat din parte aliaților și partenerilor acestora. Uniunea Europeană pregătea, deja, un nou set de sancţiuni contra principalilor responsabili politici din Belarus, după alegerile prezidenţiale, foarte probabil fraudate, din vara anului trecut. Diplomaţi europeni, citaţi de agenţiile de presă, spuneau, acum două săptămâni, că noul val de penalităţi, al patrulea de la declanşarea crizei politice de la Minsk, va viza, începând cu luna viitoare, circa 50 de personaje semnificative ale regimului condus de Aleksandr Lukaşenko. Peste 200 de oameni ai acestuia figurează, deja, pe lista neagră a Bruxellesului, întocmită între 2004 şi 2015, ca reacţie la încălcarea constantă a drepturilor omului. Alături de Statele Unite, Marea Britanie sau Canada, Uniunea Europeană a reacţionat sever la frauda electorală şi la represiunea dezlănţuită contra contestatarilor lui Lukaşenko, care au protestat în stradă luni în şir. Zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului, pe care-l acuză de acte de tortură sistematică. Aceasta vizează represiunea poliţienească sălbatică, ce s-ar încadra în ceea ce juriştii numesc tortură de stat, infracţiune care ar putea fi sancţionată de justiţia germană, graţie competenţei sale universale în ceea ce priveşte crimele contra umanităţii şi politicile de represiune sistematică. Cei mai mulţi lideri ai opoziţiei au fost fie întemniţaţi, fie obligaţi să se exileze. Avocaţii opozanţilor care s-au adresat justiţiei germane vorbesc despre mai bine de o sută de cazuri de tortură, violenţe fizice, umiliri, insulte, privare de somn şi de hrană, toate cu grave consecinţe asupra sănătăţii victimelor, şi conchid că statul belarus se comportă bestial cu propriii săi cetăţeni. La putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko (66 de ani) beneficiază, în continuare de protecţia şi sprijinul Rusiei vecine. Experţii notează că Belarusul, care are graniţe cu membrele NATO Polonia, Lituania şi Letonia, precum şi cu Ucraina pro-occidentală, e considerat la Moscova un stat-tampon în faţa Occidentului. Luna trecută, Lukaşenko a anunţat că serviciile speciale din Belarus şi din Rusia au dejucat o tentativă de lovitură de stat şi de asasinare a sa. El a acuzat Statele Unite că ar fi la originea complotului şi a adăugat că ruşii au arestat în acest caz două persoane, un politolog şi un avocat, ultimul cu dublă cetăţenie, belarusă şi americană. Serviciul belarus de securitate, care şi-a păstrat, din epoca sovietică, acronimul KGB, a invocat pregătiri pentru o revoltă armată, asezonată cu ocuparea unor obiective cheie şi cu masacrarea preşedintelui, familiei şi colaboratorilor săi.

 

Tags: Russia, The European Commission

Other news
Preşedintele american, Joe Biden, îl va primi, miercuri, la Washington, pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski

Preşedintele american, Joe Biden, îl va primi, miercuri, la Washington, pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski

La începutul anului, Zelenski afirma că prima sa întrebare pentru noul lider de la Casa Albă va fi despre integrarea ţării sale în Alianţa Nord-Atlantică.

Intrările în Palatul de Justiție din Sofia au fost blocate, miercuri, de manifestanți care cer demisia procurorului general, Ivan Gheșev, acuzat că e omul Mafiei

Intrările în Palatul de Justiție din Sofia au fost blocate, miercuri, de manifestanți care cer demisia procurorului general, Ivan Gheșev, acuzat că e omul Mafiei

"Laura Kövesi, Bulgaria are nevoie de tine" – e textul uneia dintre pancartele afișate de protestatari, adresat româncei din fruntea noului Parchet European antifraudă, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție de la București.

UPDATE: Formațiunea premierului populist Andrej ceh Babis a pierdut alegerile parlamentare

UPDATE: Formațiunea premierului populist Andrej ceh Babis a pierdut alegerile parlamentare

Andrej Babis și-a recunoscut înfrângerea și a felicitat opoziția, dar a declarat că, dacă președintele Milos Zeman i-o va cere, va încerca să formeze o coaliție de guvernare. Zeman, cu care Babis are o relație bună, declarase anterior că îi va oferi mandatul de premier partidului cu cele mai multe voturi. ANO îndeplinește acest criteriu având în vedere că Împreună este o coaliție formată din mai multe partide.

25 May 2021

4 minutes read
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat, miercuri, că la nivel comunitar ar trebui luată în calcul instituirea vaccinării obligatorii împotriva COVID-19
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat, miercuri, că la nivel comunitar ar trebui luată în calcul instituirea vaccinării obligatorii împotriva COVID-19

Statisticile confirmă că rata modestă de imunizare e direct proporțională cu numărul deceselor provocate de noul coronavirus.

01 Dec 2021
Românii de pretutindeni au celebrat, miercuri, Ziua Naţională şi împlinirea a 103 ani de la crearea statului naţional unitar
Românii de pretutindeni au celebrat, miercuri, Ziua Naţională şi împlinirea a 103 ani de la crearea statului naţional unitar

În vara lui 1940, în urma unui ultimatum, URSS a anexat atât Basarabia, cât şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin, în prezent, fostelor republici sovietice Moldova şi Ucraina.

01 Dec 2021
Talibanii afgani au cerut, din nou, Statelor Unite să deblocheze cele nouă miliarde și jumătate de dolari ale băncii centrale de la Kabul, înghețate în bănci americane
Talibanii afgani au cerut, din nou, Statelor Unite să deblocheze cele nouă miliarde și jumătate de dolari ale băncii centrale de la Kabul, înghețate în bănci americane

Analiștii spun că banii din America sunt vitali pentru Afganistan, unde economia s-a prăbușit din nou, guvernul nu poate plăti mărfurile importate, iar angajații statului nu și-au mai primit salariile de câteva luni.

01 Dec 2021
Ucraina a cerut NATO să pregătească sancțiuni economice împotriva Rusiei și să-și intensifice cooperarea militară cu Kievul
Ucraina a cerut NATO să pregătească sancțiuni economice împotriva Rusiei și să-și intensifice cooperarea militară cu Kievul

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, avertizase, deja, că orice agresiune a Rusiei contra vecinei sale va costa scump și va fi urmată de consecințe politice și economice.

01 Dec 2021