NATO a respins, joi, pretenţia Rusiei ca Ucraina să nu fie admisă în Alianţă şi a insistat asupra importanţei parteneriatului său cu Kievul. Nu facem niciun compromis asupra dreptului Ucrainei de a-şi alege propria-i cale şi nici asupra dreptului NATO de a-şi proteja şi apăra aliaţii – a afirmat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după o întrevedere, la Bruxelles, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. În ajun, Rusia îi prezentase adjunctei secretarului american de stat, Karen Donfried, care gestionează dosarele europene, un proiect de aşa-numite garanţii juridice că NATO nu se va mai extinde spre est. Emisara Washingtonului a venit de la Moscova la Bruxelles pentru a le transmite ambasadorilor ţărilor membre NATO pretenţiile ruseşti.
Vizita lui Karen Donfried în Rusia a avut loc după ce președintele american, Joe Biden, le-a dat noi asigurări de sprijin în fața agresivității rusești atât partenerilor ucraineni, cât și aliaților Statelor Unite de pe flancul estic al NATO. După dialogul prin videoconferință cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, președintele Statelor Unite afirmă că nu i-a făcut acestuia nicio concesie și respinge orice speculație potrivit căreia i-ar fi îndemnat pe ucraineni să cedeze o parte din teritoriile controlate de separatiști. Biden a avertizat că o nouă agresiune împotriva Ucrainei va fi urmată de sancțiuni severe, în special pe plan economic. Occidentul, i-a spus Biden lui Putin, nu mai e nepregătit, așa cum a fost în 2014, când rușii au anexat fără luptă peninsula ucraineană Crimeea. Noile sancțiuni economice, apreciază experții, ar afecta grav sistemul bancar rusesc și ar doborî rubla. În plus, afirmă oficialii americani, în cazul unei invazii, controversatul gazoduct Nord Stream 2, ce leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, ar fi închis, după ce Moscova a investit în construcția lui peste 10 miliarde de euro.
Administraţiile pro-occidentale de la Kiev și Tbilisi au sperat să fie admise in NATO la summit-ul organizat, în 2008, la București. Teama mai multor state occidentale și, în primul rând, a Franței și Germaniei, care voiau să menajeze Rusia, a amânat o decizie. Trei luni mai târziu, rușii au invadat Georgia și și-au consolidat prezența în regiunile secesioniste pro-moscovite Osetia de Sud și Abhazia, iar în 2014 au anexat Crimeea și au alimentat rebeliunea din Donbas, termen generic pentru regiunile industriale estice Donețk și Lugansk, cu cea cea mai mare densitate de populație rusofonă și rusofilă din Ucraina.