În regiunea autonomă găgăuză din sudul Republicii Moldova au loc, duminică, alegeri pentru Adunarea Populară – autoritatea legislativă locală. Locuitorii regiunii își aleg deputații pentru un mandat de patru ani, în 35 de circumscripții electorale uninominale. Pentru validarea alegerilor în fiecare dintre circumscripții este necesară participarea a cel puțin o treime din alegători. Potrivit Radio Chișinău, Comisia Electorală Centrală de la Comrat a înregistrat 123 de candidați, dintre care 100 sunt independenți. 21 sunt desemnați de Blocul Electoral prorus al Comuniștilor și Socialiștilor, cotat drept favoritul scrutinului, și doi de Partidul “Acasă Construim Europa”. Majoritatea buletinelor de vot sunt tipărite în limba rusă, aproape 110 mii, sub patru mii în turcă-găgăuză și puțin peste trei mii în română. Numită oficial Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia, regiunea are circa 125 de mii de locuitori, peste 80 de procente dintre aceștia fiind găgăuzi.
Ei sunt o populație turcică de confesiune creștin ortodoxă. Au fost colonizați în sudul Basarabiei de regimul țarist, care i-a adus acum două secole din estul Bulgariei. Lingviștii spun că, după al doilea război mondial, găgăuzii au fost supuși rusificării forțate de către ocupanții sovietici, combinată cu o izolare forțată față de români, astfel încât astăzi ei nu numai că nu cunosc defel limba română, dar nu mai vorbesc nici propriul lor idiom turcic. Potrivit experților în securitate, autoritățile de la Comrat au întreținut mult timp legături subterane cu separatiștii pro-ruși din Transnistria (est), deși bașkanul (guvernatorul) Găgăuziei e din oficiu membru al Guvernului de la Chișinău.
Relațiile dintre Republica Moldova și România sunt prezentate denaturat de către mass-media din UTA Găgăuzia, iar populația din regiune rămâne captivă propagandei - afirmă comentatorii politici din Republica Moldova, citați tot de Radio Chișinău. Zeci de grădinițe renovate, zeci de autobuze școlare pentru elevii liceelor din regiune, un centru de informare al României la Universitatea din Comrat, echipamente medicale pentru spitalul din Comrat sunt doar câteva dintre investițiile României în regiunea găgăuză. Totuși, la alegerile parlamentare anticipate din iulie, peste 80% din populația regiunii a susținut blocul electoral al stângii socialiste și comuniste.
„Această minoritate etnică nu a fost integrată în statul Republica Moldova și încă se raportează perioadei sovietice, sentiment care este puternic alimentat de spațiul informațional rusesc. Mass-media existentă acolo, de cele mai multe ori, nu reflectă corect relațiile moldo-române. Mai degrabă se încearcă menținerea unor fobii în raport cu România, pentru că astfel se crează imaginea permanentă a adversarului, inamicului care vrea să ducă la dispariția statului Republica Moldova” - afirmă comentatorul politic Ion Tăbârță. La rândul său, analistul Vlad Țurcanu consideră că „asistăm la un paradox, când investițiile europene, inclusiv românești, s-au întețit în regiunea găgăuză, iar populația rămâne captivă propagandei care ar trebui să trezească îngrijorări la Chișinău și în Uniunea Europeană. Dar nu trebuie să așteptăm ca investițiile românești din Găgăuzia să se traducă, neapărat, în voturi proeuropene, sunt investiții pe termen lung în bunăstarea populației. ”
