Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Cum a unit pandemia extrema dreaptă, antivacciniștii și pasionații de teorii ale conspirației: cazul Serbiei

Serbia
© EPA-EFE/MARKO DJOKOVIC  |   Protestors set off torches during a protest against the 'Mirdita-Dobar Dan' festivall, which was organized by liberal groups from Serbia and Kosovo, in Belgrade, Serbia, 22 October 2020.

Pandemia a schimbat lumea în care trăim, afectându-ne viețile și obiceiurile. Schimbările sunt vizibile în toate sferele societății și fiecare din ele a avut un impact asupra tendințelor politice și invers. Pe de o parte, pandemia a adus în centrul atenției știința, medicina și tehnologia. Pe de altă parte însă, a scos la lumină și suporteri ai teoriilor conspiraționiste și pe aceia care nu cred deloc în progresul medicinei și al științei. De asemenea, pandemia a generat o intensificare a activității extremei dreapta, care s-au alăturat mișcării antivacciniste și adepților teoriilor conspiraționiste. Modul în care s-a manifestat acest fenomen în Serbia a fost analizat într-un studiu numit „Potențialii generatori de extremism de dreapta în vremea pandemiei de Covid-19”.

Extrema dreaptă înflorește în apele tulburi ale teoriilor conspiraționiste

Oamenii care se opun vaccinurilor nu împărtășesc automat ideologia de extremă dreaptă, dar reprezintă o populație din care extremiștii pot recruta noi adepți. Astăzi, aproximativ 30 de grupuri extremiste sunt active în Serbia, numărând aproximativ 5.000 de membri, în timp ce activitățile altor grupuri similare au fost interzise din cauza incitării la ură rasială, religioasă și națională. De la începutul pandemiei de Covid-19, antivacciniștii și extrema dreaptă au găsit un element comun în teoriile conspiraționiste, care se potrivesc ambelor grupuri, deoarece generează un sentiment de frică.

Anul trecut, un incident a avut loc în Serbia într-un centru de imigranți din Belgrad, când un membru al unui grup de extremă dreaptă numit Leviathan, s-a izbit cu mașina în zona de recepție. Teama care îi împinge pe oameni în brațele grupurilor de extremă dreaptă este rodul diferitelor teorii ale conspirației despre imigranți și stabilirea lor în Europa. O altă constatare importantă a cercetării este că în timpul pandemiei a existat o activitate crescută a extremei drepte pe internet, ca singura modalitate posibilă de a acționa, dar și faptul că răspândirea extremei drepte este reprezentată din ce în ce mai mult prin muzica „puterii albe” (white power). Există mai multe trupe în Serbia care cultivă nazismul sub ochii autorităților, care nu reușesc să acționeze în niciun fel în legătură cu acest lucru.

O constatare neașteptată a studiului a fost că un sfert dintre respondenți au spus că susțin acțiunile unor grupuri de extremă dreapta. Organizațiile extremiste de astăzi sunt mult mai pricepute în utilizarea sistemului democratic, prezentându-se ca o alternativă și abordând din ce în ce mai mult politica de masă. În momentul de față, nu există niciun grup sârb de extremă dreaptă care să poată aduna suficient sprijin pentru a fi votat în Parlament sau în alte instituții de stat. Puterea lor este limitată, dar acțiunile lor devin tot mai vizibile.

Cercetarea a examinat, de asemenea, atitudinea cetățenilor față de imigranți. Mai mult de o treime dintre respondenți au o atitudine negativă față de imigranți, chiar dacă nu au avut niciun contact cu aceștia, în timp ce fiecare al cincilea respondent a spus că identitatea națională a sârbilor este pusă în pericol de imigranți. În timp ce în 2016, principalul grup vizat de distanțarea socială a fost populația LGBT, imigranții au ocupat acum această poziție, o treime dintre sârbi spunând că nu ar vrea să trăiască în aceeași țară cu imigranții, potrivit Comisarului pentru egalitate .

Astfel, anul trecut au avut loc la Belgrad mai multe acțiuni ale grupurilor extremiste, cu scopul de a intimida imigranții, iar în timpul unui protest, organizația extremistă „Patrula Populară” și-a chemat susținătorii să „curețe” parcurile de imigranți. Același grup a abordat imigranți în centrul orașului Belgrad spunându-le  că le este „interzis să se miște” și  că vor „avea o problemă” dacă cineva atacă „femeile și bărbații sârbi”. Astfel de mitinguri nu au fost interzise, ​​deși Legea cu privire la adunările publice din Serbia nu permite astfel de adunări și există serioase sancțiuni contravenționale pentru organizatori și participanți la evenimente care incită la ură și intoleranță rasială, națională sau religioasă.

În căutarea sprijinului popular: toleranța guvernului față de extrema dreaptă

Deși peste jumătate de milion de oameni au fugit în Serbia în timpul războaielor din anii 1990, astăzi, până la 75% dintre cetățenii sârbi au sentimente negative față de imigranții din Orientul Mijlociu și Africa, potrivit datelor Fundației pentru o societate deschisă din 2020 Această lipsă de înțelegere pe care cetățenii din Serbia o manifestă față de imigranți poate fi o consecință a răspândirii teoriilor conspirației, în timp ce crearea unei atmosfere de intoleranță față de fiecare element străin poate fi legată de politica xenofobă a anumitor lideri politici. Autoritățile din Serbia nu arată o voință politică suficient de puternică pentru a face față unor astfel de politici, deoarece există persoane în guvernul Serbiei al căror rol este de a se adresa părții naționaliste a electoratului, care trebuie și ea satisfăcută.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a vorbit și el despre întărirea extremei drepte din Serbia, iar în discursul adresat cetățenilor cu ocazia formării noului guvern al Serbiei anul trecut, a repetat de mai multe ori că „violența împotriva imigranților nu va fi permisă în Serbia. [...] Nu se va întâmpla ca cineva din această țară, indiferent dacă se numește grup de protecție populară, patrulă sau orice altceva, să agreseze vreodată imigranții sau pe oricine altcineva”, a spus Vucic.

În acest fel, președintele Serbiei și actualul guvern controlează atât narațiunea în favoarea, cât și narațiunea împotriva imigranților, acoperind întregul spectru al electoratului.

Amestecul de extremă dreaptă și teoreticieni ai conspirației a fost vizibil la un eveniment din Belgrad, unde cetățeni fără măști de protecție s-au adunat pentru a protesta față de noile măsuri restrictive adoptate din cauza creșterii numărului de infectări cu noul coronavirus. Unii dintre participanți purtau bannere cu inscripția „Nu ne predăm” și cu steagul Serbiei peste harta Kosovo, în timp ce alte bannere aveau mesaje împotriva imigranților, „terorii Covid” sau vaccinării. Vorbitorii de la protest au negat existența coronavirusului, au subliniat pericolul vaccinării, cipării și rețelelor 5G și au vorbit despre apărarea identității naționale sârbe.

Faptul că acest fenomen nu se limitează la Serbia este demonstrat și de conexiunile de extremă dreaptă ale țării la nivel internațional: la un eveniment recent din Italia, numit La Nostra Europa, au participat reprezentanți ai organizațiilor de dreapta din Bulgaria, Italia, Spania , Germania și Serbia.

Unul dintre participanții la eveniment a fost liderul Dreptei Sârbe, o formațiune apărută în 2017 ca asociație și care este condusă de Miša Vacić, fost lider al mișcării de dreapta Nashi 1389. Dreapta Sârbă are legături strânse cu partidul de guvernământ al președintelui sârb Aleksandar Vučić. În adunarea de constituire a acestei organizații extremiste au fost prezenți înalți oficiali ai partidului de guvernământ, iar liderul său a fost angajat oficial la biroul de stat pentru Kosovo și Metohija. Cooperarea în probleme comune precum COVID-19, imigranții și propaganda din ce în ce mai activă privind atacurile la adresa valorilor  familiei au fost discutate la Roma, a spus Miša Vacić.

Instituțiile oficiale din Serbia nu acordă atenție acțiunilor organizațiilor extremiste și nu fac nimic pentru a preveni posibile acte de violență în care acestea s-ar putea implica. Dacă astfel de organizații ar beneficia în viitor de sprijinul presei sau al guvernului, nu ne putem aștepta decât ca ele să devină din ce în ce mai puternice.

Alte articole
În era Putin, relațiile Rusiei cu Occidentul sunt mai complicate decât în timpul Războiului Rece

În era Putin, relațiile Rusiei cu Occidentul sunt mai complicate decât în timpul Războiului Rece

În puțin mai mult de patru ani, Rusia a reușit prin atitudinea sa belicoasă față de Vest să atingă o bornă cel puțin interesantă: trei sute unsprezece (!) diplomați de-ai săi au fost nevoiți să părăsească SUA și multe țări din Europa din cauza acțiunilor întreprinse în acele state

Cernobîl (1986), Covid-19 (2020): Un nou atac de panică la nivel global. In mod intenționat, dezinformarea și teoriile conspirației amplifică teama

Cernobîl (1986), Covid-19 (2020): Un nou atac de panică la nivel global. In mod intenționat, dezinformarea și teoriile conspirației amplifică teama

Dacă în cazul dezastrului de la Cernobîl tăcerea a fost urmată de dezinformări și teorii ale conspirației, acum, infodemia – abundența de informații false și fake – îi face pe oameni să nu mai aibă încredere în presă și autorități.

Siria, țara uitată în întuneric

Siria, țara uitată în întuneric

Pe 25 februarie a avut loc prima operațiune militară ordonată de președintele Joe Biden. Forțele americane au bombardat un obiectiv din Siria folosit de miliții coordonate de Iran. Raidul a readus în atenție un război aproape uitat și amintește de complexitatea acestui conflict cu ramificații regionale.

Vuk Velebit

23 Jun 2021
Vuk Velebit

Timp de citire: 6 min
  • Pandemia a schimbat lumea în care trăim, afectându-ne viețile și obiceiurile. Schimbările sunt vizibile în toate sferele societății și fiecare din ele a avut un impact asupra tendințelor politice și invers. Pe de o parte, pandemia a adus în centrul atenției știința, medicina și tehnologia. Pe de altă parte însă, a scos la lumină și suporteri ai teoriilor conspiraționiste și pe aceia care nu cred deloc în progresul medicinei și al științei. De asemenea, pandemia a generat o intensificare a activității extremei dreapta, care s-au alăturat mișcării antivacciniste și adepților teoriilor conspiraționiste.
  • De la începutul pandemiei de Covid-19, antivacciniștii și extrema dreaptă au găsit un element comun în teoriile conspiraționiste, care se potrivesc ambelor grupuri, deoarece generează un sentiment de frică.
  • Organizațiile extremiste de astăzi sunt mult mai pricepute în utilizarea sistemului democratic, prezentându-se ca o alternativă și abordând din ce în ce mai mult politica de masă. În momentul de față, nu există niciun grup sârb de extremă dreaptă care să poată aduna suficient sprijin pentru a fi votat în Parlament sau în alte instituții de stat. Puterea lor este limitată, dar acțiunile lor devin tot mai vizibile.
Haosul de la granițele Poloniei
Haosul de la granițele Poloniei

De o lună deja, are loc tragedia celor 32 de cetățeni afgani care au rămas blocați în zona neutră la granița polono-belarusă din cauza șicanelor politice dintre Aleksandr Lukașenko și Jaroslaw Kaczynski. La granița letono-lituaniană situația e similară. Dintre toate țările, guvernul Poloniei pare să nu facă deloc față situației. De ce?

Michal Kukawski
Michal Kukawski
16 Sep 2021
Germania, spre o nouă eră!
Germania, spre o nouă eră!

Pe 26 septembrie 2021 germanii merg la vot. O alegere extrem de dificilă după 16 ani cu Angela Merkel la cârma țării. O alegere de care depinde nu numai viitorul Germaniei, dar și cel al UE. Urma lăsată de Mutti, cum o alintă germanii pe Angela Merkel, nu va face ușoară misiunea viitorului cancelar. Cele aproape două decenii nu au fost deloc ușoare, dar prima femeie cancelar a Germaniei a reușit să se mențină la putere și, ceea ce este cel mai important, să își impună punctul de vedere pe plan intern și international.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
15 Sep 2021
„Paradiplomația fotbalului” sau cum a ajuns Transnistria, prin sport, în lumina reflectoarelor din Europa
„Paradiplomația fotbalului” sau cum a ajuns Transnistria, prin sport, în lumina reflectoarelor din Europa

Sheriff Tiraspol, echipa campioană a Republicii Moldova, poate fi folosită de regimul din Transnistria pentru a da vizibilitate regiunii separatiste și pentru a încerca să obțină un minim de legitimitate pe scena internațională.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
13 Sep 2021
Refugiații: o criză cu substrat
Refugiații: o criză cu substrat

Criza refugiaților care s-a declanșat în vară la granița dintre Belarus și vecinii săi vestici are câteva componente. Este vorba aici despre noi tactici in arsenalul hibrid al Rusiei, care includ folosirea în mod cinic a unui aliat și intenția de a contracara dur criticile serioase îndreptate împotriva Rusiei.

Yevhen Mahda
Yevhen Mahda
09 Sep 2021