Facebook Twitter Instagram Youtube

Editoriale

Cum a unit pandemia extrema dreaptă, antivacciniștii și pasionații de teorii ale conspirației: cazul Serbiei

Serbia
© EPA-EFE/MARKO DJOKOVIC  |   Protestors set off torches during a protest against the 'Mirdita-Dobar Dan' festivall, which was organized by liberal groups from Serbia and Kosovo, in Belgrade, Serbia, 22 October 2020.

Pandemia a schimbat lumea în care trăim, afectându-ne viețile și obiceiurile. Schimbările sunt vizibile în toate sferele societății și fiecare din ele a avut un impact asupra tendințelor politice și invers. Pe de o parte, pandemia a adus în centrul atenției știința, medicina și tehnologia. Pe de altă parte însă, a scos la lumină și suporteri ai teoriilor conspiraționiste și pe aceia care nu cred deloc în progresul medicinei și al științei. De asemenea, pandemia a generat o intensificare a activității extremei dreapta, care s-au alăturat mișcării antivacciniste și adepților teoriilor conspiraționiste. Modul în care s-a manifestat acest fenomen în Serbia a fost analizat într-un studiu numit „Potențialii generatori de extremism de dreapta în vremea pandemiei de Covid-19”.

Extrema dreaptă înflorește în apele tulburi ale teoriilor conspiraționiste

Oamenii care se opun vaccinurilor nu împărtășesc automat ideologia de extremă dreaptă, dar reprezintă o populație din care extremiștii pot recruta noi adepți. Astăzi, aproximativ 30 de grupuri extremiste sunt active în Serbia, numărând aproximativ 5.000 de membri, în timp ce activitățile altor grupuri similare au fost interzise din cauza incitării la ură rasială, religioasă și națională. De la începutul pandemiei de Covid-19, antivacciniștii și extrema dreaptă au găsit un element comun în teoriile conspiraționiste, care se potrivesc ambelor grupuri, deoarece generează un sentiment de frică.

Anul trecut, un incident a avut loc în Serbia într-un centru de imigranți din Belgrad, când un membru al unui grup de extremă dreaptă numit Leviathan, s-a izbit cu mașina în zona de recepție. Teama care îi împinge pe oameni în brațele grupurilor de extremă dreaptă este rodul diferitelor teorii ale conspirației despre imigranți și stabilirea lor în Europa. O altă constatare importantă a cercetării este că în timpul pandemiei a existat o activitate crescută a extremei drepte pe internet, ca singura modalitate posibilă de a acționa, dar și faptul că răspândirea extremei drepte este reprezentată din ce în ce mai mult prin muzica „puterii albe” (white power). Există mai multe trupe în Serbia care cultivă nazismul sub ochii autorităților, care nu reușesc să acționeze în niciun fel în legătură cu acest lucru.

O constatare neașteptată a studiului a fost că un sfert dintre respondenți au spus că susțin acțiunile unor grupuri de extremă dreapta. Organizațiile extremiste de astăzi sunt mult mai pricepute în utilizarea sistemului democratic, prezentându-se ca o alternativă și abordând din ce în ce mai mult politica de masă. În momentul de față, nu există niciun grup sârb de extremă dreaptă care să poată aduna suficient sprijin pentru a fi votat în Parlament sau în alte instituții de stat. Puterea lor este limitată, dar acțiunile lor devin tot mai vizibile.

Cercetarea a examinat, de asemenea, atitudinea cetățenilor față de imigranți. Mai mult de o treime dintre respondenți au o atitudine negativă față de imigranți, chiar dacă nu au avut niciun contact cu aceștia, în timp ce fiecare al cincilea respondent a spus că identitatea națională a sârbilor este pusă în pericol de imigranți. În timp ce în 2016, principalul grup vizat de distanțarea socială a fost populația LGBT, imigranții au ocupat acum această poziție, o treime dintre sârbi spunând că nu ar vrea să trăiască în aceeași țară cu imigranții, potrivit Comisarului pentru egalitate .

Astfel, anul trecut au avut loc la Belgrad mai multe acțiuni ale grupurilor extremiste, cu scopul de a intimida imigranții, iar în timpul unui protest, organizația extremistă „Patrula Populară” și-a chemat susținătorii să „curețe” parcurile de imigranți. Același grup a abordat imigranți în centrul orașului Belgrad spunându-le  că le este „interzis să se miște” și  că vor „avea o problemă” dacă cineva atacă „femeile și bărbații sârbi”. Astfel de mitinguri nu au fost interzise, ​​deși Legea cu privire la adunările publice din Serbia nu permite astfel de adunări și există serioase sancțiuni contravenționale pentru organizatori și participanți la evenimente care incită la ură și intoleranță rasială, națională sau religioasă.

În căutarea sprijinului popular: toleranța guvernului față de extrema dreaptă

Deși peste jumătate de milion de oameni au fugit în Serbia în timpul războaielor din anii 1990, astăzi, până la 75% dintre cetățenii sârbi au sentimente negative față de imigranții din Orientul Mijlociu și Africa, potrivit datelor Fundației pentru o societate deschisă din 2020 Această lipsă de înțelegere pe care cetățenii din Serbia o manifestă față de imigranți poate fi o consecință a răspândirii teoriilor conspirației, în timp ce crearea unei atmosfere de intoleranță față de fiecare element străin poate fi legată de politica xenofobă a anumitor lideri politici. Autoritățile din Serbia nu arată o voință politică suficient de puternică pentru a face față unor astfel de politici, deoarece există persoane în guvernul Serbiei al căror rol este de a se adresa părții naționaliste a electoratului, care trebuie și ea satisfăcută.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a vorbit și el despre întărirea extremei drepte din Serbia, iar în discursul adresat cetățenilor cu ocazia formării noului guvern al Serbiei anul trecut, a repetat de mai multe ori că „violența împotriva imigranților nu va fi permisă în Serbia. [...] Nu se va întâmpla ca cineva din această țară, indiferent dacă se numește grup de protecție populară, patrulă sau orice altceva, să agreseze vreodată imigranții sau pe oricine altcineva”, a spus Vucic.

În acest fel, președintele Serbiei și actualul guvern controlează atât narațiunea în favoarea, cât și narațiunea împotriva imigranților, acoperind întregul spectru al electoratului.

Amestecul de extremă dreaptă și teoreticieni ai conspirației a fost vizibil la un eveniment din Belgrad, unde cetățeni fără măști de protecție s-au adunat pentru a protesta față de noile măsuri restrictive adoptate din cauza creșterii numărului de infectări cu noul coronavirus. Unii dintre participanți purtau bannere cu inscripția „Nu ne predăm” și cu steagul Serbiei peste harta Kosovo, în timp ce alte bannere aveau mesaje împotriva imigranților, „terorii Covid” sau vaccinării. Vorbitorii de la protest au negat existența coronavirusului, au subliniat pericolul vaccinării, cipării și rețelelor 5G și au vorbit despre apărarea identității naționale sârbe.

Faptul că acest fenomen nu se limitează la Serbia este demonstrat și de conexiunile de extremă dreaptă ale țării la nivel internațional: la un eveniment recent din Italia, numit La Nostra Europa, au participat reprezentanți ai organizațiilor de dreapta din Bulgaria, Italia, Spania , Germania și Serbia.

Unul dintre participanții la eveniment a fost liderul Dreptei Sârbe, o formațiune apărută în 2017 ca asociație și care este condusă de Miša Vacić, fost lider al mișcării de dreapta Nashi 1389. Dreapta Sârbă are legături strânse cu partidul de guvernământ al președintelui sârb Aleksandar Vučić. În adunarea de constituire a acestei organizații extremiste au fost prezenți înalți oficiali ai partidului de guvernământ, iar liderul său a fost angajat oficial la biroul de stat pentru Kosovo și Metohija. Cooperarea în probleme comune precum COVID-19, imigranții și propaganda din ce în ce mai activă privind atacurile la adresa valorilor  familiei au fost discutate la Roma, a spus Miša Vacić.

Instituțiile oficiale din Serbia nu acordă atenție acțiunilor organizațiilor extremiste și nu fac nimic pentru a preveni posibile acte de violență în care acestea s-ar putea implica. Dacă astfel de organizații ar beneficia în viitor de sprijinul presei sau al guvernului, nu ne putem aștepta decât ca ele să devină din ce în ce mai puternice.

Alte articole
De la „poduri de flori” la pragmatism. Soft power românesc în Moldova.

De la „poduri de flori” la pragmatism. Soft power românesc în Moldova.

În ultimii ani, România a finanțat numeroase proiecte care au un impact direct asupra populației. În paralel, s-a mers ceva mai puțin pe un anume tip de discurs patriotic, iritant pentru o parte semnificativă din populația Republicii Moldova. Rezultatul acestei politici prin instrumente de tip soft-power este că în timp ce partidele declarat unioniste de la Chișinău sunt în cădere liberă în preferințele electoratului, în mod paradoxal, numărul unioniștilor este în creștere.

UE, noua tablă de șah a lui Putin

UE, noua tablă de șah a lui Putin

Rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA obligă Rusia să se axeze pe acțiunile sale hibride din UE. Doar aici are sorți de izbândă. Doar în Uniunea Europeană există loc de manevre active și un lobby puternic pro-Rusia.

Despre „joint-uri”, politică și crimă organizată în Republica Moldova 

Despre „joint-uri”, politică și crimă organizată în Republica Moldova 

Republica Moldova primește deseori din partea cetățenilor săi denumirea de „Țara minunilor”. Evident, sensul este unul peiorativ, iar campania electorală pentru alegerile anticipate parlamentare, ce vor avea loc pe 11 iulie, nu face abstracție de la acest apelativ. În ultima săptămână, toată presa din Moldova a vuit despre o așa-numită dezvăluire făcută de un general controversat de poliție. 

Vuk Velebit

23 Jun 2021
Vuk Velebit

Timp de citire: 6 min
  • Pandemia a schimbat lumea în care trăim, afectându-ne viețile și obiceiurile. Schimbările sunt vizibile în toate sferele societății și fiecare din ele a avut un impact asupra tendințelor politice și invers. Pe de o parte, pandemia a adus în centrul atenției știința, medicina și tehnologia. Pe de altă parte însă, a scos la lumină și suporteri ai teoriilor conspiraționiste și pe aceia care nu cred deloc în progresul medicinei și al științei. De asemenea, pandemia a generat o intensificare a activității extremei dreapta, care s-au alăturat mișcării antivacciniste și adepților teoriilor conspiraționiste.
  • De la începutul pandemiei de Covid-19, antivacciniștii și extrema dreaptă au găsit un element comun în teoriile conspiraționiste, care se potrivesc ambelor grupuri, deoarece generează un sentiment de frică.
  • Organizațiile extremiste de astăzi sunt mult mai pricepute în utilizarea sistemului democratic, prezentându-se ca o alternativă și abordând din ce în ce mai mult politica de masă. În momentul de față, nu există niciun grup sârb de extremă dreaptă care să poată aduna suficient sprijin pentru a fi votat în Parlament sau în alte instituții de stat. Puterea lor este limitată, dar acțiunile lor devin tot mai vizibile.
Un cal troian: investițiile chineze în Serbia
Un cal troian: investițiile chineze în Serbia

În ultimii câțiva ani, investițiile Chinei în Serbia au crescut, consolidând cooperarea economică și strategică dintre cele două țări. Pe lângă fondurile aduse în producție, noi tehnologii sau refinanțarea datoriilor, unele investiții au avut efecte toxice asupra mediului, accentuând de asemenea deteriorarea instituțională și a sistemului și de justiție.

Vuk Velebit
Vuk Velebit
29 Jul 2021
Va profita Republica Moldova de șansa istorică oferită de puterea deplină deținută de pro-europeni la Chișinău?
Va profita Republica Moldova de șansa istorică oferită de puterea deplină deținută de pro-europeni la Chișinău?

Republica Moldova se află în fața unei șanse istorice, după ce pro- reprezentați de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-au asigurat Parlamentul, Guvernul și Președinția. Perioada de tranziție post-sovietică poate fi încheiată, iar parcursul pro-european, despre care într-o formă sau alta, se vorbește de trei decenii la Chișinău, poate deveni ireversibil.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
27 Jul 2021
Nu există țară pentru oameni rezonabili
Nu există țară pentru oameni rezonabili

Donald Tusk s-a reîntors în Polonia. Obiectivul său principal este să preia puterea de la Kaczyński și guvernul de dreapta format de Partidul Lege și Justiție (PiS). Cum intenționează să facă acest lucru și ce șanse de succes are?

Michal Kukawski
Michal Kukawski
21 Jul 2021
Cum va gestiona noua putere de la Chișinău relația cu Moscova. Amenințări de la Kremlin
Cum va gestiona noua putere de la Chișinău relația cu Moscova. Amenințări de la Kremlin

După victoria de la prezidențialele, Maia Sandu a stabilizat și securizat relațiile cu vecinii din proximitate – România și Ucraina. Se ridică întrebarea legitimă dacă a reușit sau nu să stabilizeze și relația complicată a Republicii Moldova cu Rusia, mai ales în noul context de după alegerile parlamentare, câștigate de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care l-a fondat.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
19 Jul 2021