Donează
După o vară caldă se anunță o toamnă fierbinte în Republica Cehă. Algerile pentru Camera Deputaților din Parlament, programate pentru începutul lunii octombrie, ar putea schimba harta politică a țării. Hegemonia politică actuală a premierului Andrej Babiš și a partidului ANO se poate încheia, este posibil ca forțele stângii tradiționale (comuniștii și social-democrații) să nu intre în Parlament și există unele formațiuni noi, ca de pildă un partid condus de foști procurori anti-mafia care capătă avânt și promite „dreptate”.
Cele cinci partide de opoziție și-au unit forțele, formând două mari coaliții, poziționându-se nu doar împotriva lui Babiš, ci și una împotriva celeilalte.
Se prefigurează deja o campanie foarte dură și, probabil, foarte murdară. Cu trei luni înainte de alegeri, acest lucru se poate vedea cu ochiul liber. Prim-Ministrul Andrej Babiš, pentru care miza este cea mai mare, a dat deja de înțeles care va fi electoratul spre care se va orienta – cei care s-au alăturat recent partidului populist SPD, care a fost menționat în repetate rânduri în rapoartele Ministerului de Interne privind acte de extremism, sau către restul votanților comuniști. Acest aspect este legat de subiectul lansat public de premier – în ultimele săptămâni a dat mai multe avertismente privind amenințarea migrației ilegale, care în realitate afectează foarte puțin Republica Cehă (sute de oameni sunt reținuți anual încercând să treacă granița ilegal, majoritatea fiind cetățeni ai fostelor state sovietice).
Premierul abordează subiectul migrației în diferite ocazii, de multe ori într-un context surprinzător. Vorbește despre „străini” și riscuri de securitate. „Astăzi și în fiecare zi în Europa Occidentală, putem vedea unde a ajuns migrația lăsată necontrolată. În Germania, poligamia și căsătoriile între minori sunt permise, în Marea Britanie există tribunale islamice alternative, în Franța imigranții taie capetele profesorilor și atacă femeile care poartă fuste prea scurte (...) Vreau să fie foarte clar – nu voi permite așa ceva să se întâmple în Republica Cehă”, a declarat Babiš la mijlocul lunii iunie într-o declarație pentru cotidianul Právo.
Este evident că Primul Ministru este foarte interesat să se agațe de putere – la momentul intrării sale în politică era unul dintre cei mai bogați antreprenori, cu afaceri care depindeau de subvenții naționale și europene. De atunci, a fost acuzat de încasarea neautorizată de subvenții, iar Comisia Europeană cercetează acest conflict de interese. Este evident că a investit foarte mult în cariera lui politică.
Atac la Pirați
Babiš s-a folosit de „amenințarea imigranților” nu doar ca narațiune adresată potențialilor alegători, ci și ca instrument pentru a ataca Partidul Piraților, care candidează acum împreună cu Partidul Primarilor și Independenților (STAN), o alianță care a crescut în sondaje în ultimele luni. Babiš tot încearcă să înfățișeze Pirații ca pe un partid care primește imigranții cu brațele deschise și a cărui „politică poate schimba complet cultura întregii țări, și îi va face pe copiii și nepoții noștri să se simtă în minoritate în propria lor țară. Și, desigur, în pericol”.
Pirații au vrut apoi să-l dea în judecată pe Babiš pentru că a declarat că dorește să introducă o taxă pentru apartamentele mari, „urmând să mute pe cineva apoi acolo. De preferință, un imigrant”.
Altă dată, referindu-se la răspândirea coronavirusului, a declarat că „nu ne dorim să vină aici străini din toată Europa ca să bea”. Și-a cerut apoi scuze pentru că „a folosit un limbaj nepotrivit” – premierul însuși fiind născut în Slovacia.
Cu toate acestea, nu doar Babiš se folosește de discursul naționalist în campania electorală. Alte afirmații similare pot fi auzite în rândurile coaliției de opoziție Spolu (Împreună), formată din partidul conservator Democrații Civici, Partidul Creștin-Democrat și partidul liberal pro-european TOP 09.
Deputatul Civic-Democrat, Jan Skopeček, a criticat faptul că directoarea Galeriei Naționale, un manager cultural respectat pe nume Alicja Knast, este de naționalitate poloneză. „Înaintea protestului de astăzi al mai multor artiști, nu știam deloc că directoarea Galeriei Naționale este poloneză. Mie îmi plac polonezii, sunt un popor mândru, la fel ca noi, însă tot sunt de părere că o astfel de instituție, cu atât mai mult cu cât este numită „națională”, ar trebui să fie condusă de către un ceh”, a scris pe Twitter Skopeček. A șters apoi postarea, însă nu și-a cerut scuze. Președintele de partid, Petr Fiala, nu a condamnat nici el această ieșire, și nici politicienii coaliției. Mai mult decât atât, Babiš duce o luptă pe mai multe fronturi pentru câștiga electoratul care a migrat de la partidul ANO către partidul xenofob SPD. După ce un rom a murit la scurt timp după o intervenție a poliției în ziua de sâmbătă, 19 iunie, comunitatea romă locală și organizațiile activiste au comparat situația cu moartea lui George Floyd în Statele Unite. Încă de la începutul investigației, oficiali din cadrul guvernului au luat apărarea poliției, care a anunțat că prima autopsie efectuată relevă faptul că persoana murise în urma unei supradoze. Babiš a catalogat evenimentul unul „nefericit”, deși „o persoană normală de bună credință cu greu poate ajunge într-o situație similară”.
De multă vreme, Andrej Babiš oscilează între declarații care rezonează cu acea parte a societății cu porniri xenofobe, cât și pe cei cu atitudini liberale, de exemplu în ceea ce privește minoritatea LGBTQ, spunând că are mulți prieteni în rândul acestei comunități. A mai susținut public legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex (care însă nu a fost încă aprobată în Republica Cehă din cauza voturilor deputaților ANO, care îi sunt extrem de loiali lui Babiš).
Prietenia cu Ungaria
Cu toate acestea, spre deosebire de majoritatea statelor membre UE, Republica Cehă, sub conducerea lui Babiš, a refuzat să sprijine comunitatea LGBTQ din Ungaria și să ceară Comisiei Europene să ia măsuri împotriva unei noi legi adoptate în Ungaria prin care se interzice accesul minorilor la orice tip de conținut care promovează homosexualitatea sau reatribuirea de gen.
Babiš poate are și alte motive pentru această decizie, în afară de faptul că se ferește să antagonizeze latura „conservatoare” a societății – premierul ceh are o relație apropiată cu Prim-Ministrul maghiar, Viktor Orbán. În trecut, mass-media a punctat că Babiš însuși are afaceri importante în Ungaria, pe lângă o orientare politică similară cu a premierului ungar. Companiile lui desfășoară operațiuni în această țară unde primesc subvenții de milioane de dolari. În primăvară, Ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, a anunțat decizia guvernului său de a acorda subvenții în valoare de cinci milioane de euro fabricii de alimente NT deținută de Babiš. Și este evident că premierul ceh nu are relații strânse doar cu Orban, ci și cu Szijjártó, așa cum s-a putut observa recent, când Ministrul de Externe maghiar a adus 100.000 de vaccinuri în Republica Cehă. În același timp, guvernul ceh a demonstrat că guvernul maghiar nu este izolat în interiorul Uniuinii Europene după măsurile sale fără precedent împotriva comunității LGBTQ.
Președintele Miloš Zeman, care se află la al doilea și ultimul mandat, s-a implicat deja serios în actuala campanie pentru a-și sprijini aliatul, Andrej Babiš. A anunțat deja că va vota pentru partidul ANO (Zeman este fostul președinte al Partidului Social-Democrat, și la ultimele alegeri a votat pentru acest partid). A mai spus deja și că îl va numi premier pe președintele partidului care câștigă alegerile, nu pe cel al coaliției electorale. Așadar a spus foarte clar că Babiš este cel care foarte probabil va forma viitorul guvern, chiar dacă una din coalițiile de opoziție va obține un scor mai bun și va putea forma majoritatea în Camera Deputaților.
Totuși, și președintele a deschis abrupt subiectul minorităților sexuale, luând apărarea guvernului maghiar. „Dacă o persoană face parte dintr-o minoritate sexuală, este treaba lui. Când însă își declară această orientare, el se situează deasupra celorlalți. Dacă aș fi mai tânăr, aș organiza o manifestație uriașă a heterosexualilor la Praga. Și ar participa milioane ca noi. Și i-aș aduce pe toți heterosexualii cu autobuzul și trenul ca să arăt cât este de inutil. Este inutil să organizezi astfel de evenimente, indiferent dacă vorbim de minorități sau majorități sexuale, pentru că este o chestiune extrem de intimă”, a declarat Zeman.
Apoi a adăugat: „Îi pot înțelege pe homosexuali, pe lesbiene și așa mai departe. Dar știți pe cine nu pot înțelege? Persoanele transgen. Dacă îți faci operație de schimbare de sex, pratic comiți infracțiunea de autovătămare. Aceste persoane transgen pe mine mă dezgustă”.
Aceste afirmații, care au stârnit critici în Republica Cehă și au ajuns în atenția presei internaționale, au ținut capul afișelor mai multe zile, forțând partidele politice să se poziționeze.
Mușamalizarea proastei gestiuni a coronavirusului
În următoarele săptămâni și luni se va vedea dacă lansarea dezbaterilor de acest gen îl va ajuta pe Babiš sau nu. În primăvară, sondajele de opinie indicau faptul că premierul și partidul său trag ponoasele proastei gestiuni a coronavirusului – peste 30,000 de oameni au murit în Republica Cehă, iar răspunsul guvernului a fost unul confuz și greu de înțeles. În luna aprilie, doar 21 la sută dintre votanți mai susțineau partidul ANO, pe când cele două coaliții de opoziție erau pe val. Este o situație nemaiîntâlnită, de ani de zile ANO fiind lider în sondajele privind intențiile de vot. Ultimele cifre arată că ANO și-a recuperat o parte dintre votanți. Astfel, situația dinaintea alegerilor rămâne deschisă oricărui rezultat și extrem de volatilă.
„Andrej Babiš nu vrea să spună în campanie că peste 30.000 de oameni au murit în perioada pandemiei, ci va dori să se axeze pe teme care îl fac să se simtă puternic”, explică politologul Tomáš Lebeda pentru portalul Seznam Zprávy.
„Rămâne de văzut dacă va reuși să devină un așa-zis lider de opinie, și dacă oamenii îi vor cere explicații referitor la acest subiect”, a mai adăugat Lebeda.
