Inegalitatea a devenit una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă economia modernă. Tendința persistentă a celor bogați de a deveni mai bogați, chiar și în perioade de criză, în timp ce săracii se luptă pentru a scăpa de sărăcie, nu mai este o provocare unică a anumitor națiuni, ci este un fenomen economic global. În Rusia, o țară în care bogăția a fost întotdeauna concentrată în mod disproporționat în rândul celor extrem de bogați, războiul a complicat și mai mult peisajul economic deja distorsionat. În ciuda vremurilor tulburi, bogăția elitei Rusiei continuă să crească, lăsând majoritatea populației nu într-o sărăcie totală, dar în lipsa oricăror perspective de creștere a veniturilor.
Industria aviației din Rusia se confruntă cu o criză fără precedent. În urma agresiunii la scară largă împotriva Ucrainei din 2022, împotriva Rusiei au fost introduse numeroase sancțiuni, cu impact în aproape fiecare sector al economiei. Cu toate acestea, efectele sancțiunilor au fost inegale. În timp ce dezbaterile continuă în rândul economiștilor cu privire la motivul pentru care economia Rusiei continuă să funcționeze și chiar să crească, unele sectoare au fost afectate în mod semnificativ, sancțiunile dovedindu-se eficiente și greu de ocolit. Aviația iese în evidență ca un bun exemplu. De ce au fost atât de eficiente sancțiunile în acest sector? Ce lecții se pot învăța din acest caz atunci când se evaluează impactul general al restricțiilor asupra economiei ruse?
Traiectoria actuală a regimului aflat la conducere în Rusia dezvăluie o evoluție paradoxală. Proclamând o renaștere a grandorii imperiale (un amalgam bizar între Imperiul Țarist și Uniunea Sovietică), liderii ruși se trezesc prinși în aceleași capcane economice și sociale care au afectat ambele formațiuni istorice. În încercarea de a evita frământările revoluționare în mijlocul tensiunilor sociale tot mai mari acumulate de-a lungul a trei decenii, Kremlinul a optat pentru o strategie de dezvoltare pe care o consideră evoluționistă. Totuși, această evoluție se inspiră nu dintr-o viziune a unui viitor mai bun, ci dintr-un „trecut de aur” mitic.
Volumul mare și ingeniozitatea traficanților ridică semne de întrebare, însă metodele folosite pentru a introduce produsele de contrabandă în Uniunea Europeană (UE) aduc în atenție probleme mai profunde legate de securitatea frontierelor și viitorul stabilității UE.
Decizia de a folosi sancțiunile ca instrument principal de contracarare a Rusiei a avut la bază precedente istorice. Sancțiunile s-au dovedit o măsură eficientă împotriva unor națiuni precum Iran, Irak, Venezuela sau Coreea de Nord.
Proiectul de lege pentru bugetul de stat al Rusiei pentru 2025-2027 confirmă predicțiile multor analiști – vorbim, în esență, de un buget conceput pentru un război prelungit.
Iluzia suveranității economice a Belarusului pare să se erodeze rapid.
Ineficiența relativă a sancțiunilor poate fi atribuită în mare măsură abordărilor diferite adoptate de UE și Rusia. Factorii politici europeni, conduși de raționalitate economică și pragmatism, s-au concentrat asupra daunelor imediate și pe termen lung aduse economiei Rusiei, așteptându-se ca această presiune să ducă la soluționarea conflictului. În schimb, conducerea Rusiei operează într-un cadru diferit, în care păstrarea puterii elitei conducătoare are prioritate față de consecințele economice pentru populație în general.
Războiul din Ucraina este deja în al treilea an și devine clar că aparatul militar al Rusiei se confruntă cu aceeași problemă pe care o are și economia sa civilă: lipsa resurselor umane. În timp ce sectorul civil se mândrește cu o rată record de mică a șomajului, de 2,4%, factori demografici și socio-politici similari creează o cerere acută de noi recruți în armată.
Conflictul în curs dintre Rusia și Ucraina, care a început pentru prima dată în 2014 și a escaladat într-un război pe scară largă în 2022, a schimbat însă drastic dinamica. Multe companii occidentale s-au retras de pe piața rusă, dar unele au rămas. Deci, cum își desfășoară aceste companii operațiunile în Rusia?
Funcționarea acestei flote fantomă este o dovadă vie a modului în care economia globală se adaptează atunci când se depun eforturi pentru a izola o parte semnificativă a acesteia. De asemenea, subliniază importanța durabilă a petrolului ca resursă cheie în comerțul internațional.
Cum trăiește Rusia sub sancțiuni, cum le ocolește și ce învățăminte poate trage o economie de piață din această experiență?
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează