Alexander Malyarenko is an expert in the field of macroeconomic analysis and transformation processes in Eastern Europe. He has been published extensively as the author and co-author of over 20 papers in highly regarded, peer-reviewed journals. He frequently speaks at international conferences and is a regular columnist in leading media outlets in Lithuania, Latvia, Estonia, and Belarus. Alexander is an associate member of expert groups and think tanks in Lithuania (BVART) and France (Eastern Circles) focusing on economic development in Eastern Europe.
Russia claims to be a global power and is trying to show it in Africa, where it seeks to revive USSR’s former influence and, at the same time, make money. Moscow's African policy, however, is limited to exporting grains, (cheap) weapons and mercenaries. Also, Russia wants to avoid stepping on China’s toes in Africa, given its dependency on Beijing since it invaded Ukraine.
As Russia moved past the economic turmoil of the 1990’s, the country saw the emergence of a so-called middle class, which was expected to push the country towards democracy. However, that middle class was dependent on the state, and that dependency kept it firmly in Putin’s camp.
Călcând pe urmele Uniunii Sovietice și ale Imperiului Țarist, Rusia lui Putin încearcă să dicteze direcția literaturii prin interzicerea operelor pe care le consideră nepotrivite. Este o strategie care ar putea avea efectul unui bumerang, împingând publicul tocmai spre titlurile interzise.
Russia’s struggle with the open proves that the Kremlin is trying to reorganize everyday life around the logic of security, control and dependence on state-approved infrastructure. The paradox is that this attack is directed against one of the few spheres where Russia had real modernizing potential: its digital economy.
Russia, like other oil-rich countries, saved some of its oil revenues for future generations and stability. After 2022, Moscow started to use the National Wealth Fund to finance a war that creates future instability.
Four years into the war, the EU - Russia trade relationship has been radically reshaped but not extinguished.
De la începutul războiului la scară largă din Ucraina în 2022, Rusia a devenit din ce în ce mai opacă – statistic, economic și social. Datele oficiale sunt din ce în ce mai inaccesibile sau incerte, în timp ce indicatorii economici tradiționali, precum PIB-ul, inflația sau balanța comercială, de cele mai multe ori nu reușesc să surprindă transformările nuanțate prin care trece societatea rusă. În acest context, indicatorii indirecți sau comportamentali (în special cei legați de cheltuielile de consum) devin instrumente critice pentru înțelegerea realității din interiorul țării. Doi astfel de indicatori ies în evidență: cheltuielile asociate cu serviciile alimentare și consumul de alcool. La prima vedere, cele două categorii pot părea banale. Cu toate acestea, ele contribuie la o mai bună înțelegere a mentalității unei societăți vizate atât de sancțiuni externe, cât și de represiuni politice interne.
Pe hârtie, în plin război cu Ucraina și în ciuda unui val de sancțiuni occidentale fără precedent, PIB-ul Rusiei este în creștere, la fel și salariile medii, iar indicatorii macroeconomici, cel puțin cei care încă mai sunt publicați, sugerează un sistem nu neapărat prosper, dar rezistent. Aceste aparențe sunt însă înșelătoare. Pentru a înțelege situația reală a economiei Rusiei în vreme de război, trebuie să privim dincolo de statisticile naționale și să ne concentrăm pe ceea ce cifrele federale ascund: fracturi regionale și sectoriale profunde în întreaga țară.
În ciuda celor trei ani de lupte aprige în Ucraina și a sancțiunilor occidentale fără precedent, economia Rusiei continuă să funcționeze și pare stabilă, deoarece statul a investit bani în sectoare cheie pentru a sprijini efortul de război. Cu toate acestea, ar fi o exagerare să vorbim despre o „economie de război”. Ceea ce Rusia a creat până acum nu este echivalentul economiei de comandă de tip sovietic, (unde aproape toate sectoarele erau subordonate nevoilor militare), ci mai degrabă un model hibrid care vizează conservarea dinamicii pieței, a proprietății private și a averii elitelor, menținând în același timp războiul la o intensitate gestionabilă. Odată înțeles acest aspect, vom avea o viziune mai clară și mai pragmatică privind acțiunile viitoare ale Kremlinului în mod realist, fără iluzii și presupuneri dramatice.
Una dintre principalele justificări oferite de Donald Trump atunci când a lansat războiul tarifelor a fost protejarea producătorilor americani de automobile. În repetate rânduri, automobilele și producția de automobile au devenit subiecte de dispută în relațiile comerciale globale. Cu toate acestea, după cum ne-a demonstrat istoria în mod repetat, măsurile comerciale protecționiste produc rareori rezultatele scontate. În loc să sprijine producția locală, acestea au adesea ca rezultat forțarea consumatorilor să cumpere produse naționale inferioare și mai scumpe – cel puțin până când se ajunge la un compromis acceptabil pentru ambele părți. Rareori acest lucru a fost atât de evident ca în cazul Rusiei.
Ideea că pacea este în mod inerent mai bună decât războiul este larg acceptată, mai ales din punct de vedere umanitar. Cu toate acestea, logica geopoliticii răstoarnă adesea bunul simț. În cazul Rusiei, continuarea operațiunilor militare în Ucraina poate părea a fi alegerea rațională – cel puțin din perspectiva ordinii politice și economice actuale. În mod paradoxal, încheierea războiului, sau chiar întreruperea acestuia, prezintă provocări sistemice pentru o țară care a devenit profund ancorată într-o economie de război.
Lumea se schimbă rapid, iar cei pentru care puterea unei țări se măsoară în mod tradițional prin creșterea economică, inovație și bunăstarea cetățenilor sunt pe cale să se confrunte cu o nouă realitate. Ponderea cheltuielilor militare în PIB-ul statelor membre UE urmează să crească, readucând Europa într-o eră în care securitatea este garantată nu de investiții în educație sau economie verde, ci de numărul de tancuri, avioane și soldați.