Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Analize

Cum este folosită limba română ca instrument al războiului hibrid dus de Moscova în Republica Moldova

Moldova
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   Two soldiers walk past a big flag as they wait for military parade on main street in Chisinau, Moldova, 27 August 2021.

În cei 30 de ani de independență pentru Republica Moldova limba vorbită în acest teritoriu a fost folosită abil nu numai în disputele identitare interne, dar și ca instrument al războiului hibrid dus de Rusia pe teritoriul Republicii Moldova și dincolo de acesta.

Limba română vs. limba moldovenească

„În adresările și documentele oficiale, cumva Rusia evită să abordeze problema lingvistică. Ei spun că aceasta este o problemă internă a Republicii Moldova. Dacă este să ne conducem după reacțiile [rusofonilor] din Republica Moldova, ne putem da seama care este poziția curentului rus în Republica Moldova și anume că limba vorbită ar fi cea „moldovenească”, nu limba română. Acest lucru este explicabil, deoarece denumirea limbii este un element definitoriu al identității naționale. În jurul acestui fenomen se dă acea mare luptă”, a explicat pentru Veridica.ro analistul politic și fostul diplomat, Anatol Țăranu.

Teoria cu limba moldovenească, distinctă de cea română, a fost intens promovată în perioada Uniunii Sovietice. Imediat după anexarea Basarabiei sovieticii au început să folosească așa-numita limbă moldovenească, pe fond cuvinte românești, scrisă în grafie chirilică. Oficial, limba română în grafie latină a fost interzisă de sovietici pe 10 februarie 1941. Ulterior, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial și intrarea Basarabiei în rândul republicilor sovietice, grafia latină a limbii române a fost înlocuită de grafia cu litere chirilice.

Mișcările de emancipare națioanală de la finele anilor `80 și protestele în masă ale basarabenilor au forțat Sovietul Suprem al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești să accepte revenirea la scrierea cu grafie latină. Ulterior, în 1990, 31 august a fost declarată sărbătoarea națională sub denumirea de „Limba Noastră cea Română" sau „Ziua Limbii Române”.

Încă de la începutul anilor `90 menținerea cetățenilor într-o permanentă stare de confuzie și război identitar a distras de multe ori atenția de la probleme importante și de la diverse manevre ale Moscovei. Mulți politicieni au folosit acest prilej pentru a obține dividende politice sau pentru a-și camufla acțiunile de spoliere a resurselor statului, iar statutul juridic al limbii române în Republica Moldova a complicat și mai mult lucrurile.

Nici măcar hotărârea din 5 decembrie 2013 a Curții Constituționale prin care se statua că limba română este cea vorbită în Republica Moldova nu a schimbat prea mult lucruri, în condițiile în care nu a fost pusă în aplicare nici până astăzi.

Judecătorii Curții Constituționale precizau atunci că introducerea limbii române ca limba vorbită pe teritoriul nou-înființatului stat Republica Moldova la 27 august 1991, prevalează schimbărilor operate în Constituție în 1994, când s-a introdus sintagma de „limbă moldovenească”.

„Declarația de Independență este un document juridic fundamental care nu poate fi modificat, nici completat și, cu atât mai puțin, anulat. Acest document constituie fundamentul juridic și politic al Constituției. Prin urmare, nicio prevedere a acesteia din urmă nu poate depăși cadrul Declarației de Independență. Declarația de Independență vizează Constituția în integralitatea sa și are un rol-cheie în înțelegerea și aplicarea textului Constituției, iar în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de Independență și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează”, declara la doar câteva zile după decizie președintele de atunci al Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

Greu de schimbat în Parlament

La aproape opt ani distanță, deputații majorității pro-europene de la Chișinău se află și ei în imposibilitatea tehnică de schimbare a acestei denumiri în Constituție, deoarece ar fi avut nevoie de 68 de mandate din 101 pentru a avea majoritatea constituțională capabilă să schimbe acest lucru.

„Dacă în Parlamentul Republicii Moldova se va constitui o majoritate constituțională din reprezentanții părții românești a societății moldovenești, cred că acest articol va fi amendat imediat. De obicei, una din primele chestiuni care este abordată de orice guvernare din componența căreia fac parte reprezentanți curentului românesc este acest articol”, este de părere Anatol Țăranu.

Cu toate acestea, spune el, din cei 63 de deputați ai PAS „nu știm dacă toți sunt români cu conștiință românească”.

Pe de altă parte, scriitorul și jurnalistul Iulian Ciocan este de părere că, în general, politicienii nu s-au preocupat de acest aspect, dar o astfel de atitudine servește cumva intereselor Moscovei.

„Simplul fapt că limba română nu a fost recunoscută ca limbă de stat și în tot acest răstimp am avut în Constituție acest articol 13 prin care se zicea că limba de stat este „limba moldovenească” s-ar putea să fie și o urmare a influenței Moscovei. Eu nu prea cred că Moscovei i-ar conveni să avem aici în Constituție limba română. Pe de altă parte, nici guvernanții moldoveni nu au fost foarte consecvenți în a repune în drepturile ei firești limba română”, este de părere Iulian Ciocan.

Modificarea Constituției nu reprezintă o prioritate pentru actuala guvernare

De altfel, politica Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din ultimii ani nu a fost de a se concentra pe aceste aspecte politice legate de limbă sau alte chestiuni ce divizau societatea pe criterii identitare. Deși o bună parte din deputații PAS de astăzi sunt și cetățeni români sau au declarat public sentimente naționale pentru România, este greu de crezut că schimbarea denumirii limbii vorbite în Republica Moldova va fi una dintre priorități.

În general, PAS merge pe o retorică pro-europeană și incluzivă care face abstracție de identitatea sau limba vorbită de cetățenii europeni și se concentrează mai degrabă pe probleme ce țin de reducerea corupției și creșterii bunăstării cetățenilor Republicii Moldova.

„Da, a fost o discuție artificială [despre limba vorbită în Republica Moldova], dar chiar și asta a mai expirat. Eu citesc corect semnele. În anii `90 sau chiar 2000, limba română sau „limba moldovenească” era motiv de protest [...] această discuție scotea într-adevăr oamenii în stradă. Cumva chestiunea aceasta a limbii vorbite dispare de la sine. Dar ar fi un cadou pentru ei, dacă această treabă s-ar reinflama pentru acesta este felul prin care ei văd să crească în sondaje și anume să inflameze astfel de probleme”, a declarat pentru Veridica.ro, deputatul PAS, Dumitru Alaiba.

El a mai declarat că altele sunt prioritățile actualei guvernări și majorități parlamentare.

„Noi vrem să vorbim despre corupție, despre standardele mai înalte de viață, despre locuri de muncă, despre reforme și justiție echitabilă. Ei nu sunt credibili atunci când vorbesc despre aceste chestiuni. Ei, dimpotrivă, preferă subiectele mai emoționale care divizează societatea”, a completat el.

La rândul său, deputatul PAS Vasile Șoimaru, singurul membru din actuala configurație parlamentară de la Chișinău care a fost deputat și în primul legislativ al Republicii Moldova, în 1991, a declarat că „independența Republicii Moldova a fost ulterior de două ori furată”.

„Prima dată în 1994, atunci când au venit la putere agrarienii, un fel de comuniști mascați. Ei au fost cei care au băgat în Constituție articolul 13 ce face referire la „limba moldovenească” și au divizat societatea. Chiar și până astăzi se văd consecințele acestei decizii. Rămânem divizați și astăzi, deoarece nu este schimbat acest articol 13. Dacă am mai fi avut cinci voturi, pe lângă cele 63, puteam schimba Constituția. Din păcate, aceste cinci voturi au fost smulse PAS-ului de așa-numiții naționaliști de la București [de la AUR]. Astfel, am fi putut rezolva această problemă odată și pentru totdeauna, deoarece atunci când vin alegerile ea reapare automat și divizează oamenii”, a explicat deputatul Vasile Șoimaru.

De altfel, pe 22 august, Academia de Științe a Moldovei a solicitat Președinției, Guvernului și conducerii Parlamentului Republicii Moldova introducerea sintagmei "limba română" în articolul 13 din Constituție.

Instrumente ale Moscovei: limba moldovenească și limba rusă

Problema limbii vorbite în Republica Moldova rămâne o constantă a războiului hibrid al Rusiei în Republica Moldova pe dimensiunea identitară. Dincolo de teoriile cu limba moldovenească, Moscova ține prin toate mijloacele ca limba rusă să capete un statul special de limbă de comunicare inter-etnică. În fapt, o inginerie tehnică care ar obliga statul Republica Moldova să o folosească în actele și documente oficiale, dar și alte înscrisuri juridice limba rusă. Această situație ar perpetua folosirea limbii ruse în condițiile în care aceasta este tot mai puțin vorbită, mai ales de către generația tânără, care a crescut după prăbușirea URSS.

Ultimele semnale au fost date în decembrie 2020, atunci când Igor Dodon și majoritatea sa socialistă au readus în discuție „limba moldovenească” ca limba vorbită în Republica Moldova și au încercat să îi dea un statut special limbii ruse. Curtea Constituțională a decis însă pe 21 ianuarie 2021 că „tratamentul preferențial al limbii ruse contravine Legii Supreme” și a reiterat că limba română este limbă de stat în Republica Moldova, iar Constituția nu conține sintagma „limbă de comunicare interetnică”.

Limba rusă este prezentă și în spațiul mediatic: televiziuni locale difuzează conținut de limbă rusă, sunt preluate și canale din Rusia, există și posturi de radio în limba rusă și, de asemenea, publicații scrise difuzate inclusiv în zona rurală.

O particularitate o reprezintă Sputnik Moldova, organism media susținut de Kremlin, o combinație de radio și conținut online care țintește și publicul din România. Narativele anti-occidentale și temele clasice de divizare a societății, în special cele legate de Biserică și cele ce țin de problemele epidemice cauzate de COVID-19, sunt rostogolite constant de Sputnik Moldova într-o cheie ce servește intereselor Moscovei.

Astfel, Sputnik Moldova funcționează ca un amplificator al mesajelor propagandei ruse și extinde războiul hibrid asupra Republica Moldova, dar și mai departe înspre România prin intermediul limbii române comune pentru ambele state. O parte din echipa Sputnik Moldova provine de la fosta redacție a fostului trust de presă Flux, condus de Iurie Roșca, care anterior promova valorile românești în Republica Moldova și ai cărei jurnaliști sunt în continuare bine conectați la realități politice de la București. Sputnik.md a fost lansat pe piață în trei limbi – rusă, română și, desigur, „moldovenească”.

Limitele influenței rusești

În cei 30 de ani scurși de la proclamarea independenței, Rusia a rămas ancorată în Republica Moldova întreținând abil dileme identitare, sprijinind curentul moldovenist care perpetuează tezele sovietice privind două limbi și două popoare diferite și promovând limba rusă. A făcut-o cu ajutorul aliaților săi locali și prin dominarea spațiului mediatic din Republica Moldova.

Trebuie însă observat că un secol de dominație țaristă nu a reușit să înăbușe identitatea populației majoritare din Basarbia. Limba română a fost încă de la 1812 una dintre dintre formele de rezistență la procesul de rusificare. Sovieticii au recurs la metode mai brutale, însă mișcarea de renaștere națională a arătat că și acestea dăduseră greș. Nici noile metode, post-sovietice, nu s-au dovedit mai eficiente: generațiile apărute în ultimii 30 de ani cunosc mult mai puțin rusa decât cele de dinaintea lor.

Influența rusească își are limitele sale.

Citește și Pârghiile Rusiei la Chișinău. Cum și-a păstrat Moscova influența după independența Moldovei

După 30 de ani de independență, Moldova încă are probleme identitare

Alte articole
De ce a atacat Al Qaida Statele Unite? Legătura cu Israelul și un război al lui Saddam Hussein

De ce a atacat Al Qaida Statele Unite? Legătura cu Israelul și un război al lui Saddam Hussein

11 Septembrie 2001 marchează cel mai sângeros moment al unui jihad global proclamat de Osama bin Laden și aliații săi împotriva Statelor Unite. Teroriștii au declanșat acest atac și în numele eliberării locurilor sfinte pe care le credeau ocupate de „cruciați” și „sioniști”. 11 Septembrie i-a convins pe americani că trebuie să îi vâneze pe jihadiști în întreaga lume. După 20 de ani și mai multe războaie, din Asia Centrală și Orientul Mijlociu până în Africa, jihadul continuă.

Deși Serbia s-a angajat pe traseul european, Vucic creează la Belgrad o narațiune pro-rusă

Deși Serbia s-a angajat pe traseul european, Vucic creează la Belgrad o narațiune pro-rusă

Atunci când vorbim despre influența Rusiei, Serbia este un caz interesant de analizat datorită opiniei publice pro-ruse deja formate. E suficient să ne uităm la cotidienele din Serbia, unde îl vedem adesea pe Vladimir Putin pe prima pagină, și la mass-media sârbească, care vorbește adesea despre Rusia, pentru a ne crea impresia că narațiunea pro-rusă este creată de ziariștii și editorii sârbi.

Cine menține în viață regiunea separatistă transnistreană. Partea a III-a: Mize politice la Chișinău

Cine menține în viață regiunea separatistă transnistreană. Partea a III-a: Mize politice la Chișinău

Transnistria reprezintă o miză extrem de importantă pentru unii politicieni de la Chișinău, dar nu pentru că ar fi prea interesați de realizarea marelui obiectiv național al Republicii Moldova – reunificarea. Ceea ce îi interesează sunt miile de voturi pe care le pot obține de acolo. Acele voturi sunt, însă, obținute doar în schimbul unor concesii.

Timp de citire: 9 min
  • În cei 30 de ani de independență pentru Republica Moldova limba vorbită în acest teritoriu a fost folosită abil nu numai în disputele identitare interne, dar și ca instrument al războiului hibrid dus de Rusia pe teritoriul Republicii Moldova și dincolo de acesta.
  • Teoria cu limba moldovenească, distinctă de cea română, a fost intens promovată în perioada Uniunii Sovietice. Oficial, limba română în grafie latină a fost interzisă de sovietici pe 10 februarie 1941. Ulterior, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial și intrarea Basarabiei în rândul republicilor sovietice, grafia latină a limbii române a fost înlocuită de grafia cu litere chirilice. Mișcările de emancipare națioanală de la finele anilor `80 și protestele în masă ale basarabenilor au forțat Sovietul Suprem al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești să accepte revenirea la scrierea cu grafie latină. Ulterior, în 1990, 31 august a fost declarată sărbătoarea națională sub denumirea de „Limba Noastră cea Română" sau „Ziua Limbii Române”.
  • Problema limbii vorbite în Republica Moldova rămâne o constantă a războiului hibrid al Rusiei în Republica Moldova pe dimensiunea identitară. Dincolo de teoriile cu limba moldovenească, Moscova ține prin toate mijloacele ca limba rusă să capete un statul special de limbă de comunicare inter-etnică.
De ce a atacat Al Qaida Statele Unite? Legătura cu Israelul și un război al lui Saddam Hussein
De ce a atacat Al Qaida Statele Unite? Legătura cu Israelul și un război al lui Saddam Hussein

11 Septembrie 2001 marchează cel mai sângeros moment al unui jihad global proclamat de Osama bin Laden și aliații săi împotriva Statelor Unite. Teroriștii au declanșat acest atac și în numele eliberării locurilor sfinte pe care le credeau ocupate de „cruciați” și „sioniști”. 11 Septembrie i-a convins pe americani că trebuie să îi vâneze pe jihadiști în întreaga lume. După 20 de ani și mai multe războaie, din Asia Centrală și Orientul Mijlociu până în Africa, jihadul continuă.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
11 Sep 2021
Greșelile care au dus la pierderea Afghanistanului*
Greșelile care au dus la pierderea Afghanistanului*

Statele Unite au făcut trei mari greșeli în Afghanistan – două înainte de 11 septembrie, cea de-a treia după ce au invadat țara. Câte una în fiecare deceniu începând cu anii '80.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
08 Sep 2021
Cum erodează capitalul rusesc și chinezesc democrația din Serbia
Cum erodează capitalul rusesc și chinezesc democrația din Serbia

State autoritare ca Rusia și China se folosesc de capitalul pe care îl au la dispoziție pentru a-și spori influența politică. Investițiile lor și împrumuturile pe care le acordă nu sunt însă atât de avantajoase precum sunt prezentate, iar unul dintre costurile ascunse ale prezenței lor e subminarea valorilor și standardelor democratice.

Vuk Velebit
Vuk Velebit
02 Sep 2021
Pârghiile Rusiei la Chișinău. Cum și-a păstrat Moscova influența după independența Moldovei
Pârghiile Rusiei la Chișinău. Cum și-a păstrat Moscova influența după independența Moldovei

Republica Moldova și-a proclamat independența în contextul prăbușirii URSS, dar și ca urmare a mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor '80. În cei 30 de ani care au trecut de la acel moment, Moscova a avut o serie de pârghii – o populație cu identitate incertă, conflictul înghețat din Transnistria, monopolul asupra gazelor, clienții săi politici etc. – pentru a-și menține influența în spațiul dintre Prut și Nistru.

Cornel Ciobanu
Cornel Ciobanu
27 Aug 2021