Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Analize

Alegerile din 11 iulie în Bulgaria – capăt de drum pentru Borissov

Borisov
©EPA-EFE/VASSIL DONEV  |   Boyko Borissov the leader of Citizens for European Development of Bulgaria (GERB) party speaks during election rally in the town of Kardzaki , Bulgaria, 05 July 2021.

Duminica aceasta Bulgaria va organiza al doilea scrutin de alegeri, după ce prima rundă de alegeri din aprilie s-a încheiat fără un rezultat clar. Partidul aflat atunci la guvernare, GERB, a înregistrat atunci o scădere, iar opoziția a ajuns să domine Parlamentul. Alegerile au fost convocate după ce partidele nu au ajuns la un consens în vederea  formării unei coaliții de guvernare. Viitorul Parlament pare că va fi la fel de fragmentat ca cel care a dus la alegerile anticipate. Așadar, orice este posibil. Un singur lucru este însă cert: fostul premier Boiko Borissov, care a condus țara o lungă perioadă de timp, nu se va mai întoarce la putere.

Politicianul veteran și discretul animator TV

Fostul partid de guvernământ GERB și nou-înființatul partid ITN („Există un astfel de popor”) se vor confrunta pentru locul întâi. Ambele sunt conduse de personalitățile cele mai cunoscute și controversate din Bulgaria: semi-autocratul Boiko Borisov, prim-ministru între 2009-2013, 2014-2017 și 2017-2021, și animatorul și prezentatorul  de emisiuni TV Slavi Trifonov,  un cântăreț care a ajuns una din vocile opoziției și s-a situat pe locul doi în aprilie fără să fi făcut o campanie propriu-zisă.

Deși este figura centrală a partidului „Există un astfel de popor”, Trifonov a făcut declarații evazive cu privire la un posibil mandat de politician. „Nu voi candida pentru Parlament pentru că locul meu nu este acolo”, declara Trifonov pe rețelele sociale pe 7 iunie, ridicând mai multe semne de întrebare. În mod surprinzător, pe 7 iulie Trifonov, care până atunci a refuzat să primească presa, a acordat  un interviu publicației franceze Le Monde. „Avem legi minunate, dar care nu sunt respectate – sistemul de justiție trebuie reformat”, declara Trifonov, adăugând că nu discută cu mass-media locală pentru că nu crede că în țara lui există presă independentă. Trifonov, care a fost testat pozitiv cu COVID-19 în preajma alegerilor din aprilie, este descris în articolul din Le Monde ca fiind vizibil bolnav. Zvonurile despre starea de sănătate a lui Trifonov i-au dat bătăi de cap în ultimii câțiva ani, însă ele au fost mereu dezmințite de Trifonov însuși sau de membri ai partidului său. A preferat să-și ascundă planurile privind viitorul său politic, însă a insitat din nou că nu este interesat de un mandat de parlamentar.

Cât despre ITN, locul său în spectrul politic din Bulgaria continuă să fie subiect de dezbatere – deși „Există un astfel de popor” se dorește pro-European și pro-NATO, unii din membrii săi au fost asociați cu orientări naționaliste și conservatoare. Partidele de opoziție, atât cele liberale cât și cele naționaliste, se așteaptă să primească o susținere puternică din partea Diasporei, având în vedere că au fost deschise 791 secții de votare în străinătate, un număr-record. Alegerile au toate șansele să producă o rezonanță puternică: nu s-au mai văzut asemenea schimbări în politica locală în ultimii douăzeci de ani. Iar schimbările sunt mult așteptate de societate, chiar dacă incertitudinea rămâne la ordinea zilei în Bulgaria.

Influența în scădere a GERB

Influența din ce în ce mai mică a GERB nu pare să fie rezultatul unei consolidări a opoziției, ci mai degrabă efectul propriei reputații știrbite. Analiștii politici susțin că aura autoritară a lui Borisov a început să pălească ca urmare a acuzațiilor repetate de corupție, administrării dubioase a fondurilor UE, eliminării libertății presei, monopolului său din mediul de afaceri și politică și proastei gestionări a pandemiei de COVID-19.

În ciuda poziționării aparent pro-europene și democratice, ambiția GERB de a controla toate sectoarele economiei locale a făcut ca populația să asocieze din ce în ce mai mult guvernarea partidului cu regimul dur al partidului comunist. Borisov însuși își modelează imaginea după cea a fostului lider Todor Jivkov. O mare parte a electoratului vede ironic noul slogal al GERB, „Ordine în haos”, de vreme ce partidul este o prezență majoriă pe scena politică încă din 2008.

Căderea GERB mai este alimentată și de faptul că guvernul interimar instalat în mai a început să se uite peste ce a făcut partidul când era la guvernare. Tehnocrații care formează cabinetul, numiți de președintele Rumen Radev, un opozant al lui Borisov, țin capul de afiș aproape zilnic, scoțând la iveală numeroase activități și decizii îndoilenice ale fostului guvern, de la acorduri dubioase în infrastructură și agricultură, la interceptări ale protestatarilor și opozanților în timpul valului de proteste la scară largă din vara lui 2020.

Ultimele cifre

Conform unui sondaj realizat de Market Links pe 5 iulie, GERB conduce în topul preferințelor cu doar 19.7% (o scădere uriașă de la scorul și-așa mic de 26.8% obținut în aprilie), urmat de „Există un astfel de popor” la diferență mai mică de un procent, 18.8% (în creștere față de procentajul obținut în primăvară, 17.66%). Partidul Socialist Bulgar se situează pe locul trei în sondaje cu 16.9%, înregistrând o creștere prudentă după ce a obținut doar 15.01% în aprilie. Alianța „Bulgaria Democrată” a două partide de opoziție pro-europene și pro-occidentale, care obținuse o susținere mai mare, își continuă ascensiunea în sondaje, având acum 12.5% din opțiunile de vot. Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, care se axează pe minoritatea turcă din Bulgaria și de al cărui nume au fost legate mai multe cazuri de corupție și trafic de influență de-a lungul anilor, se așteaptă să obțină 9.5% din voturi. „Ridică-te.BG! Afară cu mafioții”, care la fel ca Bulgaria Democrată și-a lărgit electoratul în urma valului de proteste, este posibil să intre în Parlament cu 5.4% din voturi.

Un aspect interesant este faptul că partidele de extremă dreaptă nu au șanse să fie reprezentate în viitorul parlament după ce nu au reușit să treacă pragul electoral nici la alegerile din aprilie. Majoritatea sondajelor de opinie clasează sub 4% unele partide care au fost extrem de vehemente, cu prezență puternică în mass media și care au vehiculat opinii foarte controversate. Frontul Patriotic, o nouă alianță care include  poate partidul cel mai ultranaționalist, „Vazrajdane”, este scontat să obțină doar 2.9% din voturi.

Tot în afara Parlamentului pare că se va situa și partidul Vara Bulgară, condus de oligarhul în exil Vassil Boikov, vizat de autorități pentru mai multe capete de acuzare și inclus recent pe lista neagră a Biroului de control al activelor străine al Trezoreriei SUA. „Mă aștept să câștigăm sau să ieșim pe locul doi”, se lăuda Boikov în cadrul unei apariții televizate din locuința sa din Dubai pe 6 iulie, fără să pară afectat de ce spun sondajele.

Angajăm: premier nou pentru Bulgaria

Dacă GERB va rămâne partidul cu cele mai multe voturi și după 11 iulie, dorința unei schimbări nu va mai putea fi ignorată nici măcar de Borisov. Schimbarea imagologică a partidului și repoziționarea lui este un scenariu de luat în calcul.

În aprilie, partidele de opoziție s-au ferit să nominalizeze candidați posibili pentru funcția de premier, preferând să aștepte rezultatele înainte să facă vreun anunț. Pe parcursul primăverii și în prima lună de vară, guvernul interimar a fost condus de expertul în politici de securitate Stefan Ianev, un opozant înverșunat al cabinetului precedent și al corupției acestuia. Alegerile vor decide dacă Bulgaria este pregătită pentru altfel de lideri, iar Ianev, o figură oarecum necunoscută în rândul populației, prefigurează cele ce vor urma.

„În viziunea oamenilor, guvernul nu face nimic. Politicienii nu schimbă legile”, declara el într-un interviu pentru cotidianul elvețian Blick, publicat pe 5 iulie. „Nu avem niciun politician în spatele gratiilor. Presa independentă, atât cât a mai rămas astăzi, reușește să publice investigații importante, însă pur și simplu nu există instituții care să se autosesizeze. Scandalurile se țin lanț, iar Parchetul nu face nimic”, a mai spus Ianev. Acesta vede mișcările de protest din ultimii ani împotriva GERB și a Procurorului General Ivan Gheșev ca pe un semn că societatea bulgară a ajuns la o oarecare maturitate cu privire la orientarea ei politică. Ianev este un rar exemplu de politician bulgar care critică status quo-ul odată ajuns la putere.

Neafiliat vreunui partid, dar un apropiat al președintelui, care la rândul său are parte de susținerea Socialiștilor, Ianev deocamdată nu a anunțat dacă urmărește vreo funcție în cadrul viitoarei administrații.

Încercând să se reinventeze, Borisov este posibil să facă pasul în spate o perioadă și să lase locul fostului ministru interimar al afacerilor externe din 2014, Daniel Mitov, în vârstă de 43 de ani. Partidul este pregătit pentru această predare de ștafetă, lăsând impresia că este capabil de mișcări nebănuite. În mod curios, deși a fost un critic al lui Borisov și al partidului din care face acum parte, Mitov a fost opțiunea GERB în încercarea lor eșuată de a forma un cabinet și a atrage parteneri de coaliție în urma alegerilor din aprilie. Mitov încă mai face parte din GERB și nu pare să plece nicăieri.

Pe 6 iulie, co-președintele alianței Bulgaria Democrată, un critic acerb al lui Borisov și militant al reformei justiției, fostul Ministru al Justiției, Hristo Ivanov, a declarat pentru prima dată că este dornic să-și asume funcția de prim-ministru dacă alianța va face parte din coaliția de guvernare. „Voi face tot ce trebuie pentru a obține rezultate”. Într-un interviu la Radio Europa Liberă, Ivanov declara că „Există un astfel de popor” ar putea fi un „partener firesc” datorită orientării lui de opoziție, însă susținea că deocamdată nu există discuții între cele două partide.

În multe privințe, pare să se repetă scenariul din primăvară: GERB se îndreaptă către Parlament fără vreun partener de coaliție. Mai ales în eventualitatea în care partidul Patrioților Bulgari nu trece pragul electoral, Borisov se va trezi iar complet izolat politic. Cu toate acestea, „Există un astfel de popor” are acum mai multe șanse să ajungă la un numitor comun cu Bulgaria Democrată, în baza dorinței reciproce de a reforma sistemul de justiție.

Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Toată ura din lume: Armenia vs. Azerbaidjan*

Toată ura din lume: Armenia vs. Azerbaidjan*

Când două state se urăsc și planifică răzbunări și atacuri, ceea ce rămâne în urmă sunt orașe și sate distruse, sute, dacă nu mii de oameni morți și răniți și foarte, foarte mulți refugiați care trebuie să își ia viața de la zero.

Un an de guvernare PAS la Chișinău: între succese și nereușite

Un an de guvernare PAS la Chișinău: între succese și nereușite

Guvernul de la Chișinău al Nataliei Gavrilița, susținut de majoritatea formată din deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), s-a evidențiat în ultimul an printr-un slalom continuu printr-o multitudine de crize fără precent, o inflație record de circa 32%, dar și cea mai mare reușită din 1991 până în prezent – obținerea statutului de țară candidată pentru aderarea la UE.

SĂ FIE TOTUL CLAR. Apariția platformelor „liberale” de social media în Polonia și Ungaria

SĂ FIE TOTUL CLAR. Apariția platformelor „liberale” de social media în Polonia și Ungaria

Rețelele de socializare alternative au apărut și în țările-problemă ale UE, Polonia și Ungaria, unde dreapta și extrema-dreaptă sunt în căutarea unor platforme care să nu restricționeze postările cu un conținut radical. Aceste rețele au apărut în condițiile în care atât regimul Kaczyński, cât și cel condus de Viktor Orban, exercită deja un control semnificativ asupra mass-mediei din țările lor.

Svetoslav Todorov

08 Jul 2021

Actualizat la: 08 Jul 2021 09:55:39
Svetoslav Todorov

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
  • Duminica aceasta Bulgaria va organiza al doilea scrutin de alegeri, după ce prima rundă de alegeri din aprilie s-a încheiat fără un rezultat clar. Partidul aflat atunci la guvernare, GERB, a înregistrat atunci o scădere, iar opoziția a ajuns să domine Parlamentul. Alegerile au fost convocate după ce partidele nu au ajuns la un consens în vederea formării unei coaliții de guvernare. Viitorul Parlament pare că va fi la fel de fragmentat ca cel care a dus la alegerile anticipate. Așadar, orice este posibil. Un singur lucru este însă cert: fostul premier Boiko Borisov, care a condus țara o lungă perioadă de timp, nu se va mai întoarce la putere.
  • Influența din ce în ce mai mică a GERB nu pare să fie rezultatul unei consolidări a opoziției, ci mai degrabă efectul propriei reputații știrbite. Analiștii politici susțin că aura autoritară a lui Borisov a început să pălească ca urmare a acuzațiilor repetate de corupție, administrării dubioase a fondurilor UE, eliminării libertății presei, monopolului său din mediul de afaceri și politică și proastei gestionări a pandemiei de COVID-19.
  • În multe privințe, pare să se repetă scenariul din primăvară: GERB se îndreaptă către Parlament fără vreun partener de coaliție. Mai ales în eventualitatea în care partidul Patrioților Bulgari nu trece pragul electoral, Borisov se va trezi iar complet izolat politic. Cu toate acestea, „Există un astfel de popor” are acum mai multe șanse să ajungă la un numitor comun cu Bulgaria Democrată, în baza dorinței reciproce de a reforma sistemul de justiție.
Presa rusă independentă, despre cei care au ucis civili ucraieni la Dnipro și cum se folosește regimul Putin de frică
Presa rusă independentă, despre cei care au ucis civili ucraieni la Dnipro și cum se folosește regimul Putin de frică

„În Rusia, jurnaliștii nu pun întrebări” i-a spus unei jurnaliste un ofițer suspectat că ar fi fost implicat în bombardarea unui bloc de locuințe din orașul ucrainean Dnipro. Presa rusă independentă mai scrie și cum eforturile Kremlinului de a mări efectivele armatei par supuse eșecului, dar și despre felul în care regimul Putin încearcă să îi țină sub control pe ruși și să se impună în plan internațional prin frică.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
23 Jan 2023
Georgia riscă să își compromită relațiile cu Occidentul și să revină în orbita Rusiei dacă fostul președinte, Miheil Saakașvili, moare în detenție
Georgia riscă să își compromită relațiile cu Occidentul și să revină în orbita Rusiei dacă fostul președinte, Miheil Saakașvili, moare în detenție

Pe parcursul ultimului an, starea de sănătate a fostului președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili, care execută o sentință de șase ani de închisoare, a fost un subiect important al dezbaterilor politice atât în interiorul, cât și în afara Georgiei. Opoziția și avocații lui Saakașvili spun că acesta ar trebui transferat la o clinică europeană unde să fie tratat pentru afecțiuni psihice, degradarea personalității și depresie profundă. Guvernul susține că fostul președinte ar simula. În sfârșit, dinspre Bruxelles vin semnale că dacă Miheil Saakașvili moare în detenție, viitorul european al Georgiei ar putea fi amenințat.

Diana Şanava
Diana Şanava
20 Jan 2023
Presa rusă independentă despre masacrul de la Makeevka, rusificarea copiilor ucraineni deportați și noua cursă a înarmărilor
Presa rusă independentă despre masacrul de la Makeevka, rusificarea copiilor ucraineni deportați și noua cursă a înarmărilor

Autoritățile ruse au recunoscut pentru prima oară pierderi masive provocate de un atac ucrainean, iar schimbarea tacticii de comunicare pare să fi fost făcută pentru a preveni un scandal, scrie presa rusă independentă. Tot aceasta relatează despre rusificarea copiilor ucraineni deportați în Rusia și despre cursa înarmărilor declanșată de invadarea Ucrainei.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
13 Jan 2023
Filiera estoniană: în timp ce încearcă să ajungă în Europa, mii de refugiați ucraineni se văd nevoiți să se îndrepte către est, pentru a evita luptele
Filiera estoniană: în timp ce încearcă să ajungă în Europa, mii de refugiați ucraineni se văd nevoiți să se îndrepte către est, pentru a evita luptele

Orașul estonian Narva este legat de Ivangorod în Rusia de Podul Prieteniei, un nume care poate părea ironic acum, când mulți refugiați ucraineni trec podul în drumul lor către Europa. Ei se văd nevoiți să se îndrepte către est, apoi către nord, deoarece luptele din Ucraina le blochează ruta către vest. O rețea de voluntari ruși și estonieni îi ajută pe acești refugiați. În timp ce o parte din ei își continuă drumul către alte țări europene, mulți au ales să rămână în mica țară baltică, unde autoritățile încep să se simtă depășite.

Olesja Lagashina
Olesja Lagashina
12 Jan 2023