UPDATE: Ministerul Apărării Naționale a anunţat că a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO. Măsura face parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA şi era aşteptată de partea română, care s-a aflat "în contact permanent cu partenerul strategic american", precizează MApN.
Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune. Decizia americană este de sistare a rotirii in Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO. Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați în continuare pe teritoriul României, contribuind la "descurajarea oricăror amenințări și reprezentând în continuare o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională", mai arată sursa citată.
Prezenţa militară americană în România
În această săptămână, armata SUA a anunţat transferul comenzii misiunii sale din România către Divizia 3 Infanterie, responsabilă de consolidarea flancului estic al NATO. Aceasta a preluat conducerea grupului operativ format din aproximativ 3.000 de militari care vor executa diverse misiuni în România, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria, în următoarele nouă luni. Ceremonia de predare a comenzii de la Divizia 1 Blindată a avut loc luni, la baza aeriană "Mihail Kogălniceanu", principalul centru al trupelor americane din România, a căror efective au fost suplimentate după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. În momentul de față, în România sunt în misiune aproximativ 2.000 de militari americani, cel mai mare detașament, de peste 1.500 de militari, fiind staționat la baza militară de la Mihail Kogălniceanu. La baza de la Deveselu sunt circa 200 de militari care operează scutul antirachetă Aegis Ashore, în timp ce la baza aeriană de la Câmpia Turzii sunt alți aproximativ 100 de militari.
Un fost oficial militar român, citat de Kyiv Post, a declarat că această decizie "este greu de înţeles", mai ales având în vedere că actuala prezenţă militară americană în Europa, aproximativ 80.000 de soldaţi, este deja una relativ modestă din punct de vedere istoric. Această reducere survine în pofida faptului că, după 2022, legislatorii americani din ambele partide au susţinut menţinerea unei prezenţe militare puternice pe flancul estic, considerând-o un semnal important pentru Putin.
ŞTIRE INIŢIALĂ: Administrația Trump este pregătită să retragă mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului. Kyiv Post, care citează trei oficiali americani și europeni care au fost informați despre această chestiune, administrația a notificat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la decizia sa de a retrage trupele, un anunț oficial fiind așteptat în zilele următoare.
SUA ar retrage din România un batalion
Într-o declarație acordată marți publicației Kyiv Post, oficialii, toți cerând anonimatul deoarece nu sunt autorizați să discute deliberările interne înainte de un anunț oficial, au declarat că reducerea trupelor nu se așteaptă să depășească „mai mult de un batalion”. De asemenea, au insistat că măsura nu va „avea un impact semnificativ asupra operațiunilor americane din regiune”. Motivul din spatele reducerilor este legat de o inițiativă mai amplă a Pentagonului de a concentra resursele pe emisfera vestică și de a contracara mai bine China în Pacific. Totuși, pentru o regiune care încă se confruntă cu consecințele invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia, momentul este considerat de unii ca fiind total nepotrivit. În prezent, în România sunt desfășurați aproximativ 1.700 de soldați americani. Cel mai mare detașament, de aproape 1.400 de soldați, este staționat la baza militară Mihail Kogălniceanu.
