Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova anunță că miercuri, 11 august, la Chișinău se va afla, într-o vizită de lucru, șeful-adjunct al administrației președinției Federației Ruse, Dmitri Kozak. Potrivit sursei, citate de Radio Chișinău, oficialul rus se va întâlni cu reprezentanții noii puteri pro-occidentale din Republica Moldova pentru a discuta temele prioritare ale agendei bilaterale moldo-ruse.
Născut în Ucraina sovietică, în 1958, Kozak a slujit între 1976 și 1978 în celebrele forțe speciale, Spețnaz, ale serviciului de informații militare al Moscovei, GRU. Absolvent al facultății de Drept din Leningrad, actualul Sankt Petersburg, el l-a cunoscut acolo pe actualul președinte Vladimir Putin, revenit în orașul natal după o carieră – calificată de experți drept mediocră - de agent KGB în fosta Germanie de Est, satelitul URSS, și i-a devenit unul dintre cei mai apropiați aliați. În siajul lui Putin, s-a mutat la Moscova și a fost numit numărul doi al administrației prezidențiale.
În 2003, Kozak a fost pricipalul promotor al unui așa-numit plan de pace între Chișinău și regiunea separatistă pro-rusă Transnistria (est), ieșită, de facto, de sub controlul autorităților centrale în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morți și tranșat odată cu intervenția trupelor Moscovei de partea rebelilor. Cunoscut drept memorandumul sau planul Kozak, textul prevedea, în esență, paralizarea deciziilor Chișinăului, prin acordarea de prerogative sporite separatiștilor. Astfel, Parlamentul Republicii Moldova urma să devină bicameral, iar camera inferioară ar fi fost aleasă prin reprezentarea proporțională a malurilor drept și stâng al Nistrului. Senatul, în schimb, ar fi avut 13 membri aleși de camera inferioară, 9 veniți din Transnistria și 4 din Găgăuzia (sud) turcofonă și filorusă. Transnistrenii și găgăuzii ar fi avut aceeași pondere politică cu Chișinăul, deși doar 14% din populația republicii locuiește peste Nistru și nici patru procente în Găgăuzia. Uriașele manifestații de protest din republică față de această pretinsă cale de soluționare a conflictului transnistrean l-au speriat până și pe șeful statului de atunci, comunistul filorus Vladimir Voronin, care a refuzat să semneze planul Kozak.
