Uniunea Europeană şi Statele Unite au respins, la unison, ideea redesenării pe criterii etnice a frontierelor din Balcanii de Vest, care, potrivit agenţiilor de presă, ar fi circulat printre oficialii comunitari. Suntem categoric împotriva modificării graniţelor – a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, iar cel al Departamentului american de Stat, Ned Price, a subliniat că ideea generează instabilitate şi redeschide răni în regiune. Proiectul, care ar figura într-o notă diplomatică neoficială a Uniunii Europene, a provocat consternare în Bosnia, stat ex-iugoslav cu o populație extrem de eterogenă. Acesta a alimentat temerile privind o schimbare de strategie a Bruxellesului, care pledase, anterior, pentru consolidarea în regiune a națiunilor civice, capabile să depășească fracturile etnice și confesionale. Publicată iniţial în media din Slovenia şi atribuită premierului conservator Janez Jansa, nota i-ar fi fost, deja, trimisă preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, ca schiță a politicii comunitare în regiune în mandatul sloven al preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii, dintre 1 iulie și 31 decembrie 2021. Jansa a negat că textul îi aparține și l-a calificat drept un fals, și, potrivit unor surse de la Bruxelles, statele membre ale Uniunii nici nu l-ar fi primit. Nota apreciază că obstacolul major pentru integrarea europeană a Balcanilor de Vest sunt problemele etnice nesoluţionate și, de aceea, pledează pentru crearea unei Serbii Mari, a unei Albanii Mari şi a unei Croaţii Mari. Regiunea autonomă a sârbilor bosniaci ortodocși ar urma să se intre sub autoritatea Serbiei, cantoanele croate catolice din Herțegovina să revină Croaţiei, iar fosta provincie sârbă Kosovo, majoritar musulmană și albanofonă, să se unească cu Albania. În Bosnia, unde peste 100 de mii de oameni au fost ucişi în războiul intercomunitar din anii '90, proiectul e considerat o nouă ameninţare la adresa integrităţii teritoriale – i-a comunicat lui Charles Michel membrul musulman al preşedinţiei colegiale tripartite de la Sarajevo, Sefik Dzaferovic. El crede că astfel de iniţiative ar putea conduce la un nou război în regiune. Doar două foste republici iugoslave, Slovenia şi Croaţia, sunt membre ale Uniunii Europene, statut la care aspiră şi Bosnia, Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord şi Kosovo, precum şi Albania vecină.
