Un american întemniţat în Rusia sub acuzaţia de spionaj i-a cerut preşedintelui Joe Biden să aranjeze un schimb de deţinuţi cu omologul său, Vladimir Putin
Biden şi Putin au stabilit să se întânească pe 16 iunie, în Elveţia, la Geneva, pentru a încerca să regleze numeroasele dezacorduri dintre administraţiile lor.
Un cetăţean american întemniţat în Rusia sub acuzaţia de spionaj i-a cerut preşedintelui Joe Biden să aranjeze cu omologul său rus, Vladimir Putin, ceea ce a numit un schimb de prizonieri, pentru a fi pus, astfel, în libertate. Fost subofiţer în marina militară a Statelor Unite, Paul Whelan era agent în serviciul de securitate al unei firme private americane când a fost arestat la Moscova, în decembrie 2018, pentru a fi, apoi, condamnat, în iunie 2020, la 16 ani de închisoare. Într-un interviu acordat CNN din închisoare situată în republica autonomă Mordovia şi preluat de agenţiile de presă, Whelan neagă acuzaţiile de spionaj, spune că dosarul e fabricat, iar el e victima unei diplomaţii a ostaticilor. Omul mai afirmă că răpirea unui cetăţean american nu e acceptabilă niciunde în lume, că Rusia nu are o problemă cu el, ci cu Statele Unite şi că, de aceea, oficialităţile americane trebuie să-l elibereze cât mai grabnic. Fratele geamăn al lui Paul Whelan, David, susţine că ruşii ar fi dispuşi să-l elibereze pe acesta în schimbul unui notoriu traficant de arme, Viktor Bout, şi al unui pilot de avion, Konstantin Iaroşenko, deţinut în Statele Unite pentru trafic de droguri. David Whelan evocă şi numele unei rusoaice, Bogdana Osipova, condamnată acum doi ani în statul Kansas fiindcă şi-ar fi răpit şi apoi trimis în Rusia copiii făcuţi cu fostul ei soţ american. Pe lista eventualului schimb de deţinuti ar mai figura un american, Trevor Reed, condamnat în iulie 2020 la nouă ani de detenţie, fiindcă, beat fiind, a atacat un poliţist rus. Biden şi Putin au stabilit să se întânească pe 16 iunie, în Elveţia, la Geneva, pentru a încerca să regleze numeroasele dezacorduri dintre administraţiile lor. Liderul de la Casa Albă vine atunci în Europa pentru un summit G7 găzduit de Marea Britanie și pentru a-și revedea, la Bruxelles, aliații din NATO. Anterior, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, declarase că Moscova schiţează, deja, propuneri pentru agenda întâlnirii. Prima întrevedere față în față a celor doi lideri de când Biden a preluat președinția Statelor Unite, în ianuarie, va avea loc pe fondul unor tensiuni majore acumulate între Moscova și Washington. Luna trecută, Lavrov s-a întâlnit, în premieră, cu secretarul american de Stat, Antony Blinken, pentru ceea ce presa specula, deja, că ar putea fi prefața unei întrevederi între președinții lor. În marja reuniunii ministeriale a Consiliului Arctic, organizată în Islanda, la Reykjavik, Blinken și Lavrov au purtat, timp de două ore, discuții pe care ultimul le-a numit constructive. Cele două puteri, spune el, înțeleg că trebuie pus capăt climatului nesănătos din relațiile bilaterale din acești ultimi ani. Și pentru partea americană, citată de media, dialogul a fost constructiv, productiv, respectuos și onest. Blinken a pledat, din nou, pentru o relație predictibilă și stabilă și a apreciat că, în pofida numeroaselor divergențe, Statele Unite și Rusia pot lucra împreună.
El n-a ascuns profunda îngrijorare a Washingtonului față de recenta masare a trupelor rusești lângă granița cu Ucraina sau față de situația opozantului încarcerat Aleksei Navalnîi, considerat cel mai popular contestatar al lui Putin. Recent, Biden a precizat că manevrele rusești de la granița Ucrainei nu i-au diminuat dorința de discuta direct cu Putin, mai ales că acesta și-a retras trupele în cele din urmă. Într-o conversație telefonică, Biden i-a propus omologului rus o astfel de întâlnire, menită să dezamorseze tensiunile acumulate între cele două puteri, după ce Moscova ar fi coordonat atacuri cibernetice contra Statelor Unite şi s-ar fi amestecat în alegerile prezidenţiale americane. Ultimul lider al fostei Uniuni Sovietice, nonagenarul Mihail Gorbaciov, care, în anii 1980, a coordonat normalizarea relaţiilor cu Statele Unite, a salutat perspectiva unui summit ruso-american. În martie, Rusia a anunţat că-şi recheamă ambasadorul la Washington imediat după difuzarea unui interviu în care preşedintele Biden a spus că îl consideră un „criminal” pe Putin. Liderul de la Casa Albă a mai spus că Putin „va plăti” în curând pentru încercarea Moscovei de a înclina balanţa în favoarea contracandidatului său, Donald Trump, la alegerile prezidenţiale de anul trecut. Comentariile sale au survenit după ce un raport al serviciilor de informaţii americane a confirmat mai vechi alegaţii potrivit cărora Putin s-ar fi aflat în spatele ingerinţei Moscovei în alegerile americane. Acuzaţia fost calificată de Rusia ca fiind fără fundament, fiindcă nu ar exista nicio probă în acest sens. Ulterior, echipa lui Biden a precizat că acesta e dispus să-l întâlnească pe Putin ''la momentul potrivit'. Preşedintele „nu va da înapoi” şi „va fi foarte direct şi foarte deschis cu privire la această relaţie” – preciza, atunci, Casa Albă.
