Miniștrii apărării din țările NATO insistă că Ucraina este prioritatea principală, după săptămâni de dezbateri privind securitatea în Arctica, care au culminat cu lansarea activității de vigilență sporită Arctic Sentry, anunțată cu o zi înainte de secretarul general Mark Rutte, și care fusese o cerere cheie din partea președintelui american Donald Trump, ale cărui amenințări de a prelua cu forța Groenlanda, un teritoriu semi-autonom aparținând Danemarcei, aliat NATO, au pus în pericol însăși existența alianței vechi de 70 de ani. La reuniunea lor de azi de la Bruxelles, miniștrii au salutat consolidarea prezenței NATO în Nordul Îndepărtat, dar au subliniat că sprijinul pentru Ucraina rămâne în fruntea agendei lor.
Apărarea flancului estic
Ministrul apărării din Islanda a avertizat împotriva oricărei devieri de atenție de la răzbiul Rusiei din Ucraina. „Nu ne putem permite să ne concentrăm mai puțin pe flancul estic”, a declarat ministrul islandez la sosirea la sediul NATO. Pentru Reykjavik, Arctic Sentry și sprijinul pentru Kiev nu sunt priorități concurente, ci responsabilități paralele, o „pace dreaptă și durabilă” în Ucraina fiind esențială pentru securitatea europeană. Colegul său din Finlanda le-a cerut aliaților occidentali să își dubleze presiunea asupra Rusiei, atât economică, cât și militară. Ministrul estonian, unul dintre cei mai vocali susținători ai Kievului, a salutat lansarea Arctic Sentry, dar a insistat că aceasta „nu îndepărtează atenția de la Ucraina, de pe flancul estic” și a cerut și el o presiune sporită asupra Moscovei, spunând că „nu doar câmpul de luptă trebuie să fie presat Rusia. Este și economia, este și societatea”.
Noi pachete de sprijin
Ministrul german al apărării a susținut că, deși NATO trebuie „să orienteze sistemele radar în toate direcțiile”, deoarece Rusia caută confruntarea „în multe părți ale lumii”, inclusiv în Arctica, „accentul va rămâne, desigur, pe flancul estic al NATO”. Ministrul Pistorius a descris atacurile continue ale Rusiei în Ucraina drept „terorism împotriva populației civile” și a cerut o intensificare urgentă a sprijinului. Cu o zi înainte, el declara că Berlinul va utiliza probabil în continuare programul PURL pentru a finanța apărarea aeriană a Ucrainei. Instrumentul, lansat vara trecută le permite aliaților europeni să cumpere arme fabricate în SUA, după ce Washingtonul a oprit toate donațiile directe către Ucraina. Și Suedia a declarat că va pregăti un al treilea pachet PURL, detaliile urmând să fie dezvăluite după reuniunea de azi a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei. Primele două pachete suedeze au fost în valoare de peste 325 de milioane de dolari.
