Ministerul turc de externe a convocat, marţi, ambasadori din zece democraţii occidentale, cărora le reproşează apelul, considerat inacceptabil, privind eliberarea opozantului Osman Kavala. Diplomaţia de la Ankara consideră că, prin comunicatul lor comun, Canada, Franţa, Finlanda, Danemarca, Germania, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Suedia şi Statele Unite violează statul de drept, democraţia şi independenţa justiţiei, pe care pretind că le apără, amestecându-se într-un proces aflat pe rolul unei instanţe turceşti. Turcia e un stat de drept, respectă drepturile omului şi nu se lasă influenţată de astfel de declaraţii – mai susţine ministerul său de Externe.
Cele zece ţări ceruseră rezolvarea corectă şi rapidă a dosarului Kavala, editor şi filantrop turc, devenit o marotă a regimului condus de preşedintele Recep Tayyip Erdogan. Occidentalii consideră că prelungirea repetată a procesului său aruncă o umbră asupra statului de drept, democraţiei şi transparenţei sistemului judiciar din Turcia. Kavala, azi în vârstă de 64 de ani, e închis din octombrie 2017 şi va rămâne după gratii cel puţin până pe 26 noiembrie, potrivit deciziei unui tribunal din Istanbul. El n-a primit până acum o decizie definitivă în procesul în care e acuzat că voia să destabilizeze Turcia prin sprijinul acordat manifestaţiilor antiguvernamentale din 2013 şi să răstoarne puterea islamist-conservatoare în cursul puciului ratat din 2016. În decembrie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a cerut zadarnic eliberarea sa imediată. Kavala, citat de agenţiile internaţionale de presă, spune că detenţia sa prelungită permite puterii să întreţină ficţiunea unui complot.
Represiunea care a urmat puciului de acum cinci ani i-a permis lui Erdogan, spun experţii, să înlocuiască, practic, sistemul parlamentar cu o cvasidictatură islamo-conservatoare. În noaptea de 15 spre 16 iulie 2016, militari rebeli au ieșit cu tancurile pe străzi, în timp ce avioane survolau capitala Ankara și fosta capitală Istanbul și bombardau sediile unor instituții cheie, între care Parlamentul. Intervenția armatei rămase loiale președintelui și manifestațiile masive ale partizanilor săi civili au pus capăt, rapid, tentativei de lovitură de stat. Peste 250 de oameni au fost uciși atunci, scriu agențiile de presă, care nu iau în calcul și victimele înregistrate printre puciști. Analiștii notează că șocul din iulie 2016 a agravat deriva autoritară a lui Erdogan. El i-a atribuit responsabilitatea pentru complot unui fost aliat, predicatorul Fethullah Gülen, refugiat în Statele Unite, și a lansat o prigoană implacabilă contra tuturor adepților acestuia, reali sau imaginari. Represiunea s-a extins, curând, asupra opoziției pro-kurde și a media independente.
Cifrele, spun analiștii, sunt înspăimântătoare: în ultimii cinci ani, peste 300 de mii de oameni au fost anchetați și aproape trei mii condamnați la închisoare pe viață pentru apartenență la mișcarea lui Gülen. Peste o sută de mii de persoane au fost concediate, aproape un sfert dintre acestea fiind militari, iar circa patru mii magistrați. Gülen a spus mereu că el conduce doar o reţea paşnică de organizaţii non-guvernamentale şi de întreprinderi și a negat, în mod repetat, orice implicare în tentativa de puci. Refuzul Statelor Unite de a-l extrada a iritat grav Ankara.
