Președintele Donald Trump lansează noul program care permite străinilor înstăriți să obțină rezidență permanentă și o cale mai ușoară către cetățenia americană, în schimbul unor investiții semnificative în Statele Unite. La bordul avionului prezidențial Air Force One, Trump a prezentat presei „cardul de aur”, supranumit și „cardul Trump”, cu imaginea sa imprimată pe bucata de plastic, care îi va oferi proprietarului acces la drepturi de viză privilegiate pentru suma de 5 milioane de dolari. „Sunt primul cumpărător”, a glumit Donald Trump cu jurnaliștii. El a explicat marți în Biroul Oval că deținătorii acestui card vor fi oameni „bogați, de succes, vor cheltui mulți bani, vor plăti multe taxe și vor angaja mulți oameni”.
Oligarhii ruși, dintre care majoritatea au fost sancționați de Statele Unite după invadarea Ucrainei de către Rusia, vor putea aplica pentru acest program. „Cunosc niște oligarhi ruși care sunt oameni foarte drăguți”, spunea Donald Trump în luna februarie. Planul său este să stimuleze economia și să aducă bani în visterie. „250.000 de oameni stau la coadă chiar acum”, declara și secretarul american pentru Comerț, Howard Lutnick, tot în februarie, într-un interviu televizat, fără ca numărul să poată fi verificat. Potrivit lui, dacă acești oameni sunt gata să plătească 5 milioane de dolari, „aceasta reprezintă 1,25 trilioane de dolari în venituri potențiale”. El a dat totuși asigurări că solicitanții vor fi verificați atent pentru a exista garanții că sunt „cetățeni globali minunați”.
Analiștii spun însă că este puțin probabil ca noul program prezidențial să declanșeze un flux major de investitori globali bogați care caută cetățenia SUA, din cauza preocupărilor legate de impozite mai mari. „Să plătești 5 milioane de dolari pentru o viză de aur și să ai impozitat venitul tău global contravine scopului”, a declarat pentru Reuters un investitor multimilionar originar din Liban. De altfel, un studiu mai vechi al programelor de viză de aur pentru UE realizat de cercetătorii de la London School of Economics and Political Science și de la Universitatea Harvard a constatat că fondurile generate de aceste scheme reprezentau doar o proporție „minisculă” a investițiilor străine cu impact economic „neglijabil”.
