„Descoperirile inovatoare” legate de evoluția umană i-au adus suedezului Svante Paabo Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină din acest an. Munca sa a dezvăluit o serie de perspective cheie ale sistemului nostru imunitar, dar și elemente care conferă unicitate oamenilor, în comparație cu antecesorii.
„Descoperirile inovatoare ale lui Svante Paabo au oferit noi cunoștințe importante cu privire la istoria noastră evolutivă”, a spus Anna Wedell, președintele Comitetului Nobel.
Paabo a fost vârf de lance în dezvoltărea unor noi tehnici, care au permis cercetătorilor să compare genomul oamenilor moderni cu cel al neanderthalienilor și al denisovanilor.
„Paabo și echipa sa au descoperit, în mod surprinzător, că fluxul de gene a avut loc de la Neanderthalieni la Homo sapiens, demonstrând că au avut copii împreună în perioadele de coexistență”, a spus Wedell. Acest transfer de gene între speciile de hominizi afectează modul în care sistemul imunitar al oamenilor reacționează la infecții, cum ar fi coronavirusul.
Paabo și colegii săi au reușit, de asemenea, să extragă ADN din osul unui deget găsit într-o peșteră din Siberia, ceea ce a condus la recunoașterea unei noi specii de oameni antici, denumită Denisovani. Wedell a descris-o ca fiind „o descoperire senzațională”, care a demonstrat că neanderthalienii și denisovanii sunt grupuri înfrățite, care s-au despărțit în urmă cu aproximativ 600.000 de ani. Genele Denisovanilor au fost găsite la până circa 6% dintre oamenii moderni din Asia.
„Prin amestecul cu ei, după ce a migrat din Africa, homo sapiens a preluat secvențe care le-au îmbunătățit șansele de a supraviețui în noile lor medii”, a spus Wedell. De exemplu, tibetanii au o genă comună cu denisovanii, care îi ajută să se adapteze la altitudini mari. „Știm deja că ne afectează apărarea împotriva diferitelor tipuri de infecții sau, de exemplu, cum putem face față la altitudini mari”, a spus Nils-Goran Larsson, membru al juriului Nobel
