Războiului i-a forțat pe ucraineni să-și schimbe prioritățile în ce privește serviciile bancare, iar băncile s-au confruntat cu probleme.
În perioada critică, Banca Națională a fixat cursul oficial al grivnei, a introdus o serie de restricții privind tranzacțiile în valută și a crescut rata dobânzii pentru a limita inflația. De asemenea, a relaxat standardele pentru a înlesni activitatea băncilor comerciale și pentru a le încuraja să-și concentreze resursele disponibile în favoarea creditării unor industrii importante pentru economia ucraineană.
Sistemul bancar a rezistat, iar agenția de presă Unian a întrebat responsabili financiari despre riscurile și schimbările din viitorul apropiat. Situația tensionată provocată de agresiunea Rusiei obligă băncile să continue pașii radicali pentru adaptare, de exemplu să reducă numărul de sucursale, să extindă cerințele pentru clienții debitori și să renunțe la strategiile pe termen lung și mediu, în favoarea planificării pe termen scurt.
Experții susțin că există, în prezent, cinci provocări principale pentru actorii pieței bancare a Ucrainei: scăderea veniturilor în raport cu cheltuielile, creșterea ponderii creditelor neperformante și dependența unor bănci de refinanțarea, deja costisitoare, a acestora, la care se adaugă migrația în masă a oamenilor în străinătate și pierderea unei părți din personal, din cauza migrației sau a înrolării în armată.
Calitatea portofoliilor afectează stabilitatea capitalului - șomajul se extinde, ca urmare numărul clienţilor cu venituri limitate este în creştere. Dacă în urmă cu un an, 12 la sută dintre ucraineni nu îşi permiteau să cumpere alimente şi haine. , acum 40 la sută dintre respondenți spun că situația s-a înrăutățit atât de mult încât au dificultăți în a-și cumpăra cele necesare.
Pe de altă parte, peste 10 milioane de cetăţeni au plecat în străinătate - aproape 10% din baza de clienți se află permanent în străinătate și aproape 20% au migrat în regiuni mai sigure din Ucraina. Acum, băncile sunt mult mai interesate să creeze site-uri și aplicații mobile mai ușor de utilizat, investind în digitalizarea operațiunilor. Procesul se accelerase în timpul crizei coronavirusului, dar începutul războiului l-a stimulat, în special pentru ucrainenii din străinătate, mai ales că nu există reprezentanțe ale băncilor ucrainene în țările UE.
Digitalizarea a contribuit și ea la scăderea numărului de sucursale unde clienții puteau efectua operațiuni, desi motivele pentru închiderile acestora erau legate, în primul rând, de reducerea cheltuielilor, ca urmare a scăderii activității clienților, dar și a operațiunilor militare în desfășurare. În medie, fiecare bancă a închis aproximativ 12 sucursale în timpul războiului și se așteaptă ca rețelele respective să se restrângă în continuare, spun experții.
Preferințele ucrainenilor se îndreaptă acum spre tipul de bancă „mare și de încredere”, cu o rețea importantă de sucursale și aflată, de preferință, în proximitate. O a doua categorie este reprezentată de băncile cu o platformă digitală accesibilă, urmată de băncile cu capital occidental, considerate sigure.
Problemele semnificative economice și de securitate nu au redus concurența, iar atunci când unele bănci mici, cu capital ucrainean, au crescut ratele depozitelor și au introdus depozite în valută convertibilă mai repede decât altele, au înregistrat un aflux de fonduri atât de la proprii clienți, cât și de la clienții băncilor cu capital străin.
