Procuratura Generală a Rusiei a trimis mai multor state cereri de extrădare a nouă înalți oficiali ai Curții Penale Internaționale, condamnați în contumacie de justiția rusă în decembrie anul trecut. Printre cei vizați se numără președinta CPI, japoneza Tomoko Akane, ceea ce a determinat guvernul de la Tokyo să protesteze împotriva cererii „nejustificate și inacceptabile” a Moscovei. Secretarul adjunct al executivului nipon, Masanao Ozaki, a afirmat că Japonia va răspunde „corespunzător, inclusiv prin noi demersuri diplomatice față de Rusia” și va menține comunicarea cu CPI și cu alte state membre ale acesteia.
CPI a emis în 2023 mandate de arestare pentru mai mulți cetățeni ruși, printre care și președintele Vladimir Putin, acuzat de deportarea ilegală a unor copii din teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina.
Instanța de la Haga este supusă presiunilor și de Statele Unite, care au anunțat în august sancțiuni împotriva unor membri ai CPI, inclusiv Akane. Departamentul de Stat american spunea atunci că CPI este o instanță supranațională „coruptă și politizată fatal, care a abuzat cu rea-credință de autoritatea sa și și-a depășit mandatul”. SUA „pedepsea” astfel eforturile CPI de a ancheta, aresta, reține sau inculpa cetățeni israelieni, inclusiv pe premierul Benjamin Netanyahu, pentru presupuse crime de război comise în Gaza.
