România respectă integral toate sancțiunile adoptate la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește Federația Rusă, nu a mai importat țiței din această țară din 5 decembrie 2022 și produse petroliere din 5 februarie 2023 și nu va importa nici în viitor, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Gruia Ivan. "Astăzi, agenția Reuters a publicat un articol care conține informații eronate, afirmând că România ar fi crescut cu 57% valoarea importurilor energetice din Federația Rusă. Pentru acest lucru, am cerut un drept la replică și actualizarea știrii de către agenția de presă. România nu a mai importat țiței din Federația Rusă din 5 decembrie 2022 și nu a mai importat produse petroliere din 5 februarie 2023. România nu va importa nici în viitor produse petroliere sau țiței din Federația Rusă și respectă integral toate sancțiunile adoptate la nivelul Uniunii Europene", a scris Bogdan Ivan pe pagina sa de Facebook.
El a subliniat că orice încălcare a legislației europene va fi penalizată fără ezitare, adăugând că România nu face compromisuri când vine vorba de obligațiile sale ca stat membru al Uniunii Europene și de protejarea securității sale energetice.
Raportul Centrului pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat
Conform unei analize publicate de Reuters, statele europene, inclusiv România, se numără printre cei mai înfocați susținători ai Ucrainei în lupta sa împotriva Rusiei, cu toate acestea mai multe state europene și-au intensificat importurile de energie rusească, aducătoare de miliarde de euro pentru economia de război a Moscovei. Blocul comunitar și-a redus dependența de Rusia, odinioară furnizorul său dominant de energie, cu aproximativ 90% din 2022. Cu toate acestea, în primele opt luni ale acestui an, a importat energie rusească de peste 11 miliarde de euro, potrivit Centrului pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA), o organizație de cercetare independentă cu sediul la Helsinki.
Șapte dintre cele 27 de țări membre ale UE și-au crescut valoarea importurilor față de anul precedent, inclusiv cinci țări care susțin Ucraina în război. De exemplu, Franța a înregistrat o creștere cu 40% a achizițiilor de energie rusească, ajungând la 2,2 miliarde de euro, în timp ce Țările de Jos și-au majorat achizițiile cu 72%, ajungând la 498 de milioane de euro, arată analiza.
Ungaria și Slovacia - care mențin legături strânse cu Kremlinul și resping orice idee de renunțare la gazul rusesc - rămân importatori majori, reprezentând împreună cinci miliarde de euro din acest total. Acestea nu ar fi afectate de sancțiunile planificate ale UE asupra GNL-ului, care necesită sprijinul unanim al statelor membre, deoarece ar putea primi în continuare gaz rusesc prin conducte până în 2028. Ungaria s-a numărat printre cele șapte țări care au înregistrat o creștere a valorii importurilor de energie rusească în acest an, cu 11%, conform datelor. Franța și Olanda sunt alături de alte patru țări ale căror guverne sprijină Ucraina în război: Belgia, care a înregistrat o creștere de 3%, Croația (55%), România (57%) și Portugalia (167%), mai arată analiza.
