Preşedintele Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC) din România, Cornelia Nagy, este urmărită penal de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pentru abuz în serviciu, într-un dosar legat de achiziţia nelegală, la începutul pandemiei de COVID-19, a 1,7 milioane de măşti de protecţie. În acelaşi dosar, a fost pusă sub acuzare o angajată a ONAC. Cele două au încheiat un contract cadru de achiziţii publice, în valoare de peste 50 de milioane de lei (echivalentul a 10 milioane de euro), cu firma SC ROMWINE&COFFE SRL, ce urma să livreze 1.750.000 măşti de protecţie. Ele ar fi ştiut că respectiva firmă nu are capacitatea tehnică şi financiară să onoreze acordul cadru şi ar fi falsificat documente care i-ar fi permis acesteia să evite plata către statul român a unor penalităţi în valoare de 12.786.706 lei.
Argou de specialitate: mită, şpagă, şperţ, parandărăt
Contextul pandemic alimentează corupţia şi există un risc major ca banii publici să nu ajungă acolo unde trebuie, adică la dotarea spitalelor, la echipamente de protecţie, aparatură specializată şi medicamente – avertiza DNA la sfârşitul anului trecut. Într-un comunicat emis pe 9 decembrie, declarată de ONU Ziua Internaţională Anticorupţie, DNA constată că, în România, termeni precum 'mită', 'şpagă', 'şperţ', 'parandărăt', 'comision' reprezintă un argou caracteristic unui comportament fraudulos, ce înseamnă, de fapt, abuz de putere, îmbogăţire ilicită şi promovarea intereselor de grup în dauna interesului public. Anterior, procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, a declarat că, în ultimii doi ani, au fost înregistrate peste 160 de dosare în legătură cu situaţia epidemiologică. În prezent, sunt în lucru 88 de dosare, iar 60 de persoane sunt puse sub acuzare, ca suspecţi şi inculpaţi. Opt dosare, cu 21 de inculpaţi, au fost, deja, trimise în judecată, tot pentru fapte de corupție legate de pandemie.
