România a votat în favoarea Acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, din care fac parte Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, a anunțat, ieri, președintele Nicușor Dan. Șeful statului a precizat că, anterior acestei decizii, oficialii români și ai altor state au negociat „elemente suplimentare de protejare a producătorilor români și europeni, cu precădere în sectorul agricol”.
Acordul prezintă „oportunități pentru exporturi în creștere”
Semnarea acordului, va presupune, pentru România, „oportunitatea de a exporta produse scutite de taxele vamale ridicate care erau aplicate până în prezent”, a apreciat președintele Dan și totodată, va asigura prezența țărilor europene într-o regiune comercială importantă ducând la „crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume”.
Acordul cu Mercosur prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% din toate produsele importate din UE, iar România va putea exporta avantajos produse din sectoare importante precum echipamente de transport, în special componente auto, aparate și dispozitive mecanice și electrice, produse metalice, materiale textile, a mai explicat președintele. Totodată, conform șefului statului, noul acord va genera și creșterea exporturilor de servicii din România către Mercosur și va spori accesul țării noastre la materii prime critice, un aspect esențial din perspectivă strategică, pentru că se reduce astfel dependența de alte surse care pot folosi această dependență ca instrument de presiune politică.
Restricții impuse
Cincisprezece produse agricole românești își vor păstra protecția privind indicațiile geografice de proveniență pe piața sud-americană, iar importurile europene la tarife vamale reduse sunt limitate pentru mai multe produse. Astfel, cantitatea de carne de vită importată nu poate depăși 1,5% din producția anuală a UE, iar carnea de pasăre 1,3%, tot ce depășește aceste cantități urmând să fie importat cu tarifele vamale în vigoare astăzi. De asemenea, toate importurile din Mercosur trebuie să respecte standardele UE de producție, inclusiv cele privind folosirea pesticidelor sau a altor substanțe. Totodată, a mai spus Nicușor Dan, a fost inclusă o măsură suplimentară de protecție - o „clauză bilaterală de salvgardare”, care poate fi activată atunci când importurile unui produs cresc brusc și pun în pericol producătorii autohtoni.
În plus față de conținutul acordului, inclusiv ca urmare a solicitărilor României de adoptare de măsuri la nivelul UE pentru susținerea propriilor fermieri, a evidențiat Nicușor Dan, Comisia Europeană va devansa pentru Politica Agricolă Comună o sumă adițională de până la 45 de miliarde euro din marja de flexibilitate.
Reacții ale politicenilor români
Consilierul prezidențial Radu Burnete consideră că Acordul UE - Mercosur este, în esență, o asumare curajoasă a Uniunii Europene. Pe pagina sa de Facebook, Burnete a apreciat că „acordul oferă suficiente mecanisme de protecție în cazul în care în unele sectoare (cum este cel agricol) apar perturbări neașteptate”. Acordul deschide o piață de peste 270 de milioane de consumatori, inclusiv pentru produsele românești, iar agricultura este protejată de „cele mai restrictive clauze de salvgardare din toate acordurile semnate vreodată de Uniunea Europeană”, a explicat consilierul prezidențial. În opinia sa, „UE demonstrează că poate fi un actor global care trebuie luat în seamă și că nu este destinată unei paralizii eterne datorită intereselor divergente ale statelor membre”.
Și fostul ministru al Economiei, actual ministru al Apărării, Radu Miruță, a afirmat că decizia României de a susține acordul UE - Mercosur este „net avantajoasă pentru țara noastră”. „Industria românească (auto, echipamente industriale, siderurgie) este clar avantajată. Agricultura a susținut că este dezavantajată. Ambele sunt importante pentru România, deci balanța trebuie analizată corect. Cifrele sunt reci și fără culoare politică și de aici pleacă decizia”, a precizat Radu Miruță pe pagina sa de Facebook. Potrivit lui Miruță, în 2023, România a exportat către țările Mercosur produse industriale în valoare de 176,5 milioane de euro, pentru care s-au plătit 47,4 milioane de euro taxe vamale. „După semnarea acordului, aceste taxe devin aproape zero - un câștig direct și substanțial pentru economia românească”, a punctat ministrul. În ceea ce privește agricultura, el spune că, „potrivit datelor ARICE (Secretariatul General al Guvernului), importurile de carne de vită din țările Mercosur în 2023 au fost de 46 de tone, adică 0,05% din contingent, o valoare de 2.000 de ori mai mică decât pragul de la care se aplică taxe la nivel european. La carnea de pui, importurile au fost de 1.000 de tone, în timp ce limita stabilită prin acord până la care nu se schimbă nimic este de 180.000 de tone. Impactul este, așadar, nesemnificativ”, a mai spus Radu Miruță.
În mod normal, opoziția suveranistă nu putea rata ocazia de a-și exprima nemulțumirea față de decizia conducerii României. Într-un comunicat însoțit de un clip care ignoră întreg ansamblul al acordului UE - Mercosur, partidul AUR susține că „decizia lovește direct suveranitatea alimentară și sacrifică fermierii români în favoarea importurilor. AUR denunță această decizie drept un abandon național și o trădare a agriculturii românești!”. În mod straniu, la votul din 16 decembrie din Parlamentul European, cu privire la unele clauze din acord legate de agricultură, toți cei 6 eurodeputați aleși pe listele AUR s-au abținut de la vot.
Și mai surprinzător, acordul este aspru criticat de PSD-ul aflat la guvernare. Prin vocea președintelui Sorin Grindeanu, PSD susține că decizia de a susține acest acord este „un act de trădare” și o acuză de asta pe ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, de la USR. Social-democrații au anunțat și că vor folosi „toate pârghiile și toate procedurile existente la nivelul Parlamentului European pentru amendarea Acordului UE-Mercosur în sensul protejării intereselor fermierilor români și europeni”. La votul din 16 decembrie amintit mai sus, 9 din 11 europarlamentari ai PSD au votat „pentru”, iar Mihai Tudose și Gheorghe Cârciu au lipsit de la vot.
Ce este Mercosur
Mercosur - Mercado Común del Sur (Piața Comună Sudică) este un bloc comercial sud-american înființat în 1991. Membrii săi cu drepturi depline sunt Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Venezuela a aderat în 2012, dar calitatea sa de membru a fost suspendată în 2017. În decembrie 2012, a fost semnat Protocolul de aderare a Boliviei la Mercosur. Acest protocol este în curs de ratificare de către parlamentele țărilor Mercosur. De asemenea, Chile se află în proces de aderare deplină, iar Peru, Columbia, Ecuador, Guyana și Surinam au statut de țări asociate. Împreună, țările Mercosur formează a 6-a economie ca mărime din lume, cu o populație totală de 270 de milioane locuitori.
Ieri, țările Uniunii Europene au susținut în majoritate, în mod provizoriu, semnarea acordului de asociere cu Mercosur, un acord aflat în proces de negociere de peste 25 de ani. Ambasadorii celor 27 de state membre ale UE au indicat pozițiile guvernelor lor, cel puțin 15 țări reprezentând 65% din populația totală a blocului votând favorabil, așa cum este necesar pentru aprobare. Acest vot va deschide calea pentru ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să semneze acordul cu partenerii Mercosur, posibil chiar de săptămâna viitoare. Parlamentul European va trebui, de asemenea, să aprobe acordul înainte ca acesta să poată intra în vigoare.
Germania susține acordul, Franța îl respinge
Comisia Europeană, care a încheiat negocierile în urmă cu un an, precum și țări ca Germania și Spania susțin că acordul reprezintă o parte vitală a eforturilor UE de a deschide noi piețe pentru a compensa pierderile de afaceri cauzate de tarifele impuse de SUA și pentru a reduce dependența de China prin asigurarea accesului la minerale critice. Oponenții, conduși de Franța, cel mai mare producător agricol din Uniunea Europeană, afirmă că acordul va duce la creșterea importurilor de produse alimentare ieftine, subminând fermierii locali, care au lansat proteste în întreaga UE, blocând autostrăzi în Franța, Belgia sau Polonia.
