Prim-ministrul Ilie Bolojana susţinut, astăzi la Palatul Victoria, o conferință de presă pe tema reformei pensiilor speciale, despre care vicepremierul Tanczos Barna afirma, săptămâna trecută, că va fi inclusă cel mai probabil în al treilea pachet de măsuri fiscale. Printre măsurile preconizate a fi luate, Barna menționa creşterea vârstei de pensionare pentru cei care beneficiază de aceste venituri și prevederea ca pensia să nu fie mai mare decât salariul.
Premierul a precizat, în debutul conferinţei, că modul în care se pensionează magistrații este o problemă urgentă, în condiţiile în care Uniunea Europeană refuză plata unei tranşe din PNRR, de peste 230 de milioane de euro, până la rezolvarea situaţiei. Termenul avansat de executivul comunitar pentru îndeplinirea jalonului este noiembrie. Propunerea guvernului prevede ca vârsta de pensionare standard pentru magistraţi să fie 65 de ani. Totodată, executivul a propus şi creşterea vechimii necesare, de la 25 la 35 de ani. De asemenea, a mai spus Bolojan, dacă un magistrat doreşte să iasă mai repede la pensie, va pierde 2 procente din pensie pentru fiecare an în care nu mai lucrează.
Valoarea pensiei ar urma să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut ca în prezent. Calculul efectiv se va face raportat la veniturile brute, un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.
Sistemul de justiţie poate deveni nesustenabil
"Rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente foarte importante. Unul care ține de echitatea socială. Aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii. Apare o nedreptate socială. Rezolvarea acestei probleme dar și a sistemului de salarizare ține de eficiența acestui sistem și de îmbunătățirea actului de justiție. Atunci când un om e la maturitatea vârstei profesionale, peste 45-50 de ani, trebuie să poată pune această experiență în serviciul public. Când vom avea un corp de magistrați care va rămâne în activitate până la vârsta de pensionare, vom avea o calitate a serviciului de justiție mult îmbunătățită.", a spus premierul. Ieşirea la pensie a magistraţilor la vârste sub 50 de ani nu este doar "o problemă de calitate, ci și de sustenabilitate. Nu mai avem oameni care înlocuiască oamenii experimentați din sistemele publice. Generațiile care vin sunt la jumătate sau și mai mici decât cele care ies în pensie. Avem o criză a forței de muncă.", a mai spus Bolojan.
O a doua problemă semnalată de şeful guvernului este faptul că valoarea pensiei se află la nivelul ultimului salariu, din cauza prevederii legale care instituie pensia magistraţilor la 80% din venitul brut, care de fapt înseamnă mai mult decât venitul net. "Dacă facem un calcul al unei pensii medii, se ridică la aproximativ 24-25.000 de lei, 5.000 de euro net. Pensia media este în România între 500-600 de euro, o diferență foarte mare. Nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere." a precizat premierul.
Legea salarizării
A treia problemă, nerezolvată prin propunerea de astăzi, este legea salarizării, despre care Bolojan a estimat că poate fi modificată până în toamnă, pentru a elimina noţiunile interpretabile, neclare și "de multe ori forțate în interpretare". Situația, a mai spus prim-ministrul, a dus la situația în care "am avut peste 20.000 de acțiuni în instanțe, generate de oameni din sistemul de justiție, pentru drepturi salariale, bazate pe discriminare, acordare de sporuri, despăgubiri condiții necorespunzătoare, valoarea de referință sectorială sau acte administrative validate prin hotărâri judecătorești. În urma aceste sentințe în cascadă, guvernele au trebuit să plătească aproximativ 2 miliarde de euro diferențe salariale în acest sistem." El a mai declarat că "nu se pune problema de a veni cu legi care reduc salarii, ci pentru a avea predictibilitate".
