
UPDATE: Patru măsuri importante au fost decise marţi, în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. La nivel bilateral și aliat, intensificarea demersurilor pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic în perioada imediat următoare, prin dislocarea de forțe aliate și prin constituirea accelerată a Grupului de Luptă din România; în contextul general produs de efectele situației de securitate regională – susținerea Republicii Moldova, care se confruntă cu un val crescut de refugiați și cu alte dificultăți; în ce privește contribuția României la efortul comunității internaționale de sprijinire a Ucrainei – înființarea pe teritoriul țării noastre a unui centru care să permită colectarea și transportul donațiilor internaționale umanitare către Ucraina și către ucraineni; intensificarea măsurilor de ajutorare a refugiaților din Ucraina și gestionarea integrată a afluxului masiv de persoane care intră pe teritoriul țării noastre.
Preşedintele Klaus Iohannis a explicat că, dincolo de deciziile concrete luate în CSAT, România are, în această criză, două noi obiective strategice: creșterea capacității de apărare şi a alocarea nei sume mai mari cheltuielilor pentru Apărare de la 2 la 2,5% şi realizarea independenței energetice a ţării, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile și nucleare civile.
Preşedintele Iohannis a mai spus că “agresiunea rusă a generat o reacție de unitate și solidaritate fără precedent a întregii lumi democratice, a arătat coeziunea și capacitatea membrilor NATO de a reacționa împreună, de a rămâne fermi împotriva unui agresor care riscă să destabilizeze climatul de securitate global. În același timp, Uniunea Europeană demonstrează din nou că este o mare familie, că împreună suntem mai puternici și că putem găsi soluții chiar și în cele mai întunecate momente. Apartenența României la aceste două structuri, Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, dublată de Parteneriatul Strategic foarte solid cu Statele Unite ale Americii reprezintă fără îndoială cel mai mare câștig al nostru din ultimii 30 de ani” – a subliniat şeful statului.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat, pentru marţi, o nouă şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi sunt incluse subiecte referitoare la evoluţiile privind situaţia de securitate euroatlantică în contextul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, precum şi implicaţiile pentru România şi măsurile pentru gestionarea integrată a unui eventual flux masiv de persoane strămutate pe teritoriul naţional, în contextul securitar internaţional.
Autoritățile de la București spun că peste 70 zeci de mii de oameni s-au refugiat în România din Ucraina, după declanșarea, joi, în zori, a invaziei rusești. Corespondenții de presă de la punctele de trecere a frontierei notează că majoritatea sunt femei cu copii, pentru că, după instituirea Legii marţiale, bărbaţii care pot lupta nu mai au voie să părăsească ţara. Presa remarcă și mobilizarea în sprijinul refugiaților a organizațiilor non-guvernamentale și a bisericilor din România, precum și a cetățenilor particulari, care le-au oferit locuri de cazare, alimente și alte produse de strictă necesitate.
Luni, Senatul şi Camera Deputaţilor de la București au adoptat, într-o şedinţă comună, o declaraţie politică de susţinere a integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei. Inițial programată tot pentru marți și devansată printr-o decizie a conducerii Parlamentului, declarația a fost citită, online, într-un gest simbolic, de deputatul Nicolae Miroslav Petreţchi, reprezentantul Uniunii Ucrainenilor din România, care se afla la Sighetul Marmaţiei, pentru a-i asista pe refugiați.
Potrivit declarației, Parlamentul României condamnă cu fermitate agresiunea armată masivă a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, precedată de recunoaşterea de către Federaţia Rusă a independenţei autoproclamatelor entităţi separatiste din Doneţk şi Luhansk, părţi componente ale Ucrainei. Legislativul de la București îşi reafirmă sprijinul ferm pentru aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei.
'Membrii comunităţii etnice româneşti au fost şi sunt cetăţeni loiali şi fideli ai Ucrainei, care îşi înţeleg obligaţiile care le revin prin acest statut. În egală măsură, la fel ca toţi ceilalţi cetăţeni ai Ucrainei, au aşteptări fireşti şi legitime ca drepturile lor să fie pe deplin respectate. Parlamentul României exprimă convingerea că avansarea Ucrainei pe calea reformelor democratice, a statului de drept şi a apropierii de Europa va facilita împlinirea plenară a tuturor acestor deziderate' – mai afirmă declarația adoptată de senatorii și deputații români.
Comunitatea românească din statul vecin însumează peste 400 de mii de oameni, majoritatea concentrați în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești anexate de fosta Uniune Sovietică stalinistă în 1940 și preluate, ca stat succesor, de Ucraina în 1991, odată cu dezintegrarea URSS.