Belarusul, aliat al Rusiei, a anunțat, miercuri, că va expulza cea mai mare parte a personalului ambasadei ucrainene la Minsk, acuzat de acțiuni inamicale și de ingerință în afacerile interne. Potrivit media internaționale, din cele peste 20 de persoane care lucrau la reprezentanța diplomatică vor rămâne doar ambasadorul și patru diplomați de rang inferior. Consulatul ucrainean de la Brest, în vestul Belarusului, va fi închis, fiindcă acolo nu mai are cine lucra. Marți, serviciul de securitate din Belarus, care și-a păstrat acronimul din epoca sovietică, KGB, a acuzat opt diplomați ucraineni de spionaj.
La putere din 1994, președintele autoritar belarus Aleksandr Lukașenko e calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa. Opoziţia din Belarus se teme că preşedintele ar putea ceda Moscovei parte din suveranitatea naţională, în schimbul protecţiei pe care i-o acordă Rusia. Creată oficial în 1999, ca o alianță politică și economică, uniunea statală dintre cele două republici slave ex-sovietice a rămas mult timp o formă fără fond. Moscova și Minskul au avut și dispute, legate, mai ales, de dosare energetice. Relațiile s-au consolidat, însă, după ce Moscova l-a susținut necondiționat pe liderul belarus, supus unei contestări vehemente acasă, în urma realegerii sa, foarte probabil trucată, din 2020. În plus, cooperarea bilaterală e considerată o ieșire din strânsoarea sancțiunilor impuse de Occident ambelor țări.
Oficiali ucraineni și occidentali au acuzat Belarusul de complicitate la declanșarea invaziei rusești din Ucraina. Potrivit unor speculații de presă, Rusia ar vrea ca trupele Minskului să ia parte la ocuparea Ucrainei, dar militarii belaruși ar refuza să lupte în țara vecină. Lideri ai opoziției din Belarus susțin că așa-numiți partizani locali sabotează căile ferate, pentru a împiedica transportul trupelor ruse în Ucraina. Ucraina a oferit azil multor contestatari ai lui Lukașenko, iar unii dintre aceștia s-ar fi înrolat după invazie, ca să lupte contra rușilor.
