Ucraina și Ungaria și-au convocat, reciproc, marți, ambasadorii la Budapesta și, respectiv, Kiev, după acordul energetic din ajun dintre unguri și ruși, despre care ucrainenii spun că le amenință securitatea națională. Ungaria afirmă că Ucraina se amestecă în treburile sale interne și-i violează suveranitatea, pretinzând să fie țară de tranzit pentru gazele rusești livrate Budapestei. La rându-i, Kievul spune că livrările de gaze care ocolesc Ucraina îi subminează securitatea și afectează siguranța energetică a Europei. Ucraina, mai spun oficialii de la Kiev, fără să dea detalii, va adopta măsuri decisive, pentru a-și apăra interesele naționale, în timp ce ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, se declară ultragiat de anunțul ucrainenilor că se vor adresa Comisiei Europene.
Raporturile Budapestei cu Kievul erau, deja, foarte proaste, după ce, în 2017, ucrainenii au adoptat o legislație privind educația, care limitează drastic accesul la învățământ în limba maternă pentru cei circa 150 de mii de etnici maghiari din regiunea vestică a Ucrainei Transcarpatia. Elaborată sub pretextul derusificării învățământului din fosta republică sovietică, aceasta îi afectează și pe cei peste 400 de mii de etnici români din Transcarpatia, nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei, teritorii ce aparțin, astăzi, Ucrainei, ca stat succesor al fostei Uniuni Sovietice.
Noul război al declarațiilor a început după ce Szijjarto şi şeful gigantului energetic Gazprom, Alexei Miller, au semnat, luni, la Budapesta, un nou acord pe termen lung privind furnizarea de gaz metan rusesc Ungariei. Szijjarto anunţase, deja, că înţelegerea intră în vigoare pe 1 octombrie, e valabilă 15 ani şi că gazul va veni prin Serbia, 3,5 miliarde de metri cubi pe an, şi prin Austria, un miliard anual. Ungaria primea, până acum, gazul rusesc via Ucraina, pe care analiştii spun că Moscova încearcă să o scoată de pe harta tranzitului de hidrocarburi din Rusia spre Europa. În timp ce raporturile Rusiei cu Ucraina sunt tot mai tensionate, guvernul conservator de la Budapesta face, în mod obişnuit, tranzacţii profitabile cu ruşii. Săptămâna trecută, Szijjarto a declarat că Rusia contribuie la asigurarea securităţii energetice a Ungariei, iar gazoductele ruseşti, între care Nord Stream 2, recent finalizat, sunt importante pentru livrarea pe termen lung a gazului în Uniunea Europeană.
O investiţie de 11 miliarde de dolari, Nord Stream 2 va permite Gazprom să-şi dubleze exporturile spre Europa. Acesta amenință Ucraina și întreaga Europă Centrală, pe plan politic, militar și energetic – au avertizat, în iulie, într-un comunicat comun, șefii diplomațiilor de la Kiev, Dmytro Kuleba, și Varșovia, Zbygniew Rau. Ei au reacționat imediat după ce guvernele american și german au convenit, în principiu, să sancționeze Moscova dacă aceasta va folosi noul gazoduct ca pe o armă politică și să ofere compensații Ucrainei pentru pierderile financiare pe care i le va provoca modificarea fluxului de gaze rusești spre vestul Europei. Președintele Volodimir Zelenski afirmă că Ucraina, până acum țara predilectă de tranzit pentru gazele rusești spre Europa, va pierde două miliarde de dolari anual.
