Un raport publicat azi de grupul de advocacy Uniunea Libertăților Civile pentru Europa arată deteriorarea continuă a statului de drept în Uniune Europeană. Raportul anual de 1.000 de pagini este rezultatul colaborării dintre 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de țări UE. Deși există variații între țările Uniunii, observația generală este că toate aspectele fundamentale ale statului de drept, sistemul de justiție, măsurile anticorupție, libertatea presei, controlul și echilibrul, spațiul civic și drepturile omului s-au confruntat cu provocări similare și tot mai profunde în ultimii câțiva ani. „Vedem un număr mare de țări în care statul de drept continuă să scadă, mai ales în Italia, Slovacia, România și Ungaria”, a declarat pentru Euronews Viktor Z Kazai, expert principal în cadrul grupului și unul din autorii raportului. "Motivul este că UE nu este suficient de puternică în răspunsurile sale la declinul statului de drept. Dacă încălcările statului de drept sunt permise, chiar și tacit, aceasta îi încurajează pe factorii guvernamentali să deterioreze și mai mult statul de drept", a adăugat Kazai.
UE separată în grupuri
Sunt țări care stagnează sau au făcut progrese minime în ceea ce privește indicatorii statului de drept, iar Grecia, Irlanda, Malta, Țările de Jos și Spania aparțin acestui grup. Un alt grup este al democrațiilor model precum Belgia, Franța, Germania și Suedia în care declinurile sunt izolate, dar îngrijorătoare în anumite zone. Grupul țărilor în care statul de drept este subminat în mod sistematic și intenționat în aproape toate domeniile este format din Italia, Bulgaria, Croația, România și Slovacia. Iar Ungaria este considerată veriga cea mai slabă și recidivistă. Țări precum Estonia și Republica Cehă au dat semne de eforturi autentice și sistemice pentru îmbunătățirea starea statului de drept, în timp ce Polonia este tratată cu precauție deoarece noul guvern a încercat să restabilească independența judiciară și pluralismul mass-media fără a obține progrese majore, ilustrând faptul că redarea independenței compromise a instituțiilor este un efort extrem de provocator și de fragil.
România are doi indicatori în regres, iar restul stagnează
În cazul României, raportul arată lipsa progreselor semnificative în sistemul de justiție, combaterea corupției, funcționarea societății civile sau abordarea încălcărilor drepturilor omului. Este însă evidențiat declinul presei și al libertății mass-media. Peisajul media românesc continuă să se confruntă cu provocări multiple și niveluri în scădere ale încrederii. De asemenea, este remarcată finanțarea extinsă prin publicitate politică, ceea ce ridică întrebări despre imparțialitatea presei. În plus, în 2024 a existat și un număr îngrijorător de amenințări la adresa jurnaliştilor. Sistemul românesc de control și echilibru între puteri a arătat vulnerabilitatea la dezinformare și interferență în campaniile electorale. Instituțiile au arătat că nu au putut să prevadă și să prevină o creștere a extremismului și polarizarea societatii romanesti. Nu s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește asigurarea consultări publice efective înainte de adoptarea legislației sau la obținerea acreditării unei instituții naționale pentru drepturile omului luând în considerare principiile ONU de la Paris
Fără măsuri, UE riscă erodarea continuă a democrației
Potrivit raportului, este esențial ca Comisia Europeană să conecteze datele anuale privind statul de drept cu mecanismele de aplicare a legii, cum ar fi procedurile de infringement ale articolului 7 pentru țările membre care nu respectă valorile europene sau regulile UE. După cum notează autorii raportului, aceste provocări interne se desfășoară în contextul unui peisaj geopolitic în schimbare, cu ascensiunea populismului de extremă dreaptă și a declinului democratic în SUA și a conflictelor globale care modelează traiectoria politică a Europei. Influența din ce în ce mai mare a extremei drepte amenință unitatea UE, în timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei și scăderea sprijinului transatlantic pentru securitatea europeană testează rezistența blocului comunitar. Concluzia raportului este că fără o acțiune decisivă, UE riscă o erodare democratică în continuare, fragmentare internă și slăbire a poziției globale.
