Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a deplâns, vineri, numărul prea mic de locuitori ai capitalei Rusiei care consimt să se vaccineze anti-COVID-19, cu toate că serul rusesc Sputnik V le stă la dispoziție încă din ianuarie. Spitalele din Moscova sunt pline de bolnavi, iar oamenii continuă să moară, deși centrele de vaccinare sunt disponibile pentru următorul semestru – a afirmat primarul, citat de agențiile de presă. Potrivit observatorilor, lamentațiile lui Sobianin sunt unul dintre rarele momente de sinceritate ale politicienilor de top din Rusia, care recunosc cu greu că sunt probleme cu campania de imunizare împotriva noului coronavirus. Acum exact o săptămână, vineri, 14 mai, numărul de contaminări cu COVID-19 raportat la Moscova era de 3.818, cel mai ridicat din ianuarie încoace – relevă datele oficiale furnizate de autoritățile ruse și citate de agențiile de presă. Pe ansamblul Federației Ruse, erau aproape 9.500 de infectări, nou record, nemaiîntâlnit din martie, și cel puțin 400 de decese, potrivit aceluiași bilanț, despre care comentatorii spun că e foarte aproximativ. Totul, adaugă ei, se petrece pe fondul unei campanii de imunizare cu rezultate decepționante și al relaxării restricțiilor sanitare. Autoritățile vorbesc, deja, despre un posibil val patru al epidemiei, așteptat în săptămânile următoare. Președintele Vladimir Putin în persoană a ieșit la rampă ca să le ceară rușilor să se vaccineze, pentru a atinge, la toamnă, așa-numita imunitate colectivă, dar, conform unui sondaj realizat de Institutul Levada, 62% dintre ei nu sunt siguri că vor să fie inoculați cu serul autohton Sputnik V. Peste 250 de mii de ruși au murit de COVID-19 de la începutul pandemiei. Realizatorul sondajului privind disponibilitatea rușilor de a se imuniza, centrul de sondare a opiniei publice Levada, este considerat 'agent al străinătăţii' de către autorităţile de la Moscova, la fel ca multe alte organizaţii neguvernamentale, fiindcă ar primi finanţare din afara ţării. Levada releva că încrederea cetăţenilor ruşi în preşedintele Putin a scăzut la 29% la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lui februarie, pe fondul manifestațiilor îndreptate împotriva sa. Potrivit sociologilor, nivelul de încredere în şeful statului rus scade constant de peste doi ani, după ce în noiembrie 2017 era de 59%. În august-octombrie 2020, cota lui Putin se menţinuse la 33-34%, iar valoarea minimă a fost înregistrată de sociologi în iulie, când doar 23% dintre intervievaţi au declarat că au încredere în preşedintele rus. Conform aceleiaşi anchete, pentru prima oară procentul de încredere în opozantul numărul unu al Kremlinului, Aleksei Navalnîi (5%), l-a depăşit pe cel în liderul comuniştilor ruşi, Ghennadi Ziuganov (4%).
Putin rămâne, totuşi, pe primul loc pe lista politicienilor în care ruşii au cea mai mare încredere, iar proporţia celor care aprobă în ansamblu activitatea lui în calitate de preşedinte este destul de ridicată, situându-se la 64 de procente. Doar 34% dintre cei intervievaţi și-au exprimat dezaprobarea față de prestația sa. Aceste cifre au rămas, practic, neschimbate în ultimii doi ani.
Potrivit Centrului Levada, cota de încredere în Vladimir Putin a atins cel mai înalt nivel în 2015, ajungând la circa 80%, la un an după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia.
