Președintele democrat al Statelor Unite, Joe Biden, a desemnat un fost senator republican de Arizona, Jeff Flake, pentru postul de ambasador în Turcia. Nominalizarea, afirmă Flake, într-un comunicat citat de agențiile de presă, reafirmă bunele tradiții ale diplomației americane și crezul că politica de partid se oprește la frontierele țării. Opozant declarat al fostului președinte Donald Trump, Falke trebuie să obțină aprobarea Senatului american pentru a merge la Ankara. Nu va avea un mandat simplu, notează analiștii, fiindcă relațiile dintre Statele Unite și Turcia, membri esențiali ai NATO, nu trec prin cea mai bună perioadă. Oficialii americani critică frecvent încălcarea normelor democratice și a drepturilor omului de către regimul islamo-conservator de la Ankara, condus de președintele Recep Tayip Erdogan.
În plus, Biden a provocat furia turcilor, în primăvară, când a devenit primul lider de la Casa Albă ce a recunoscut genocidul antiarmenesc comis de trupele imperiului otoman în timpul primului război mondial. Anunțul său oficial a fost programat pe 24 aprilie, dată la care, în 1915, au început masacrele cărora le-au căzut victime circa un milion un milion și jumătate de etnici armeni. Printr-un vot simbolic, Congresul american a recunoscut, deja, genocidul, în decembrie 2019. Termenul de genocid armean e recunoscut de circa 30 de state și larg împărtășit de comunitatea istoricilor. Turcia refuză, însă să-l accepte ca atare, neagă orice intenții exterminatorii ale administrației otomane și vorbește doar despre masacre reciproce, pe fondul unui război civil, dublat de foamete, care a produs sute de mii de victime în ambele tabere. Aliată, în prima conflagrație modială, cu Puterile Centrale, Germania și Austro-Ungaria, Turcia musulmană a luptat contra Antantei franco-britanice și a imperiului țarist și i-a suspectat de lipsă de loialitate pe armenii creștini, tradițional orientați spre ruși. Masacrele, comise de armată, jandarmerie, trupe paramilitare kurde și bande de infractori, scoși din închisoare tocmai în acest scop, s-au perpetuat până în 1923. Două treimi din armenii care trăiau pe teritoriul de azi al Turciei au pierit, iar cei mai mulți supraviețuitori au plecat, fie în Armenia sovietică, fie în țări din lumea liberă. Potrivit statisticilor, circa 60 de mii de etnici armeni ar mai exista, în prezent, în Turcia.
