Președintele armean, Armen Sarkisian, și-a anunțat demisia, motivată de faptul că prerogativele sale mai curând onorifice nu-i permit să influențeze cu adevarat politica internă și externă a țării. Parlamentul de la Erevan va trebui să-i aleagă un succesor în termen de 35 de zile. Puterea executivă e concentrată la guvern, iar șeful statului are dispute mai vechi cu premierul Nikol Pașinian. Acestea au explodat la începutul anului trecut, când guvernul a decis destituirea şefului Marelui Stat Major, Onik Gasparian, măsură cu care președintele n-a fost de acord. Statul Major emisese, anterior, o declaraţie publică prin care cerea demisia lui Paşinian şi a întregului guvern. După câteva luni, partidul lui Pașinian a câștigat confortabil alegerile parlamentare, iar primul ministru și-a consolidat puterea.
Criza politică din republica ex-sovietică sud-caucaziană a fost potențată de înfrângerea în războiul cu Azerbaidjanul, din toamna anului 2020, soldat cu peste şase mii de morţi şi cu o victorie categorică a azerilor. Doar oficiile de mediator ale președintelui rus, Vladimir Putin, au pus capăt luptelor. Erevanul controlează, de facto, graţie separatiştilor armeni, o parte din regiunea Nagorno-Karabah, dar a pierdut, în conflictul din 2020, oraşul-simbol Şuşa, precum şi zone azere din jurul Karabahului. Această înfrângere a fost percepută de armeni drept o umilinţă naţională. Conflictul azero-armean datează încă din ultimii ani 80, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS şi sfârşitul mitului despre armonia dintre etniile înglobate în imperiul roşu.
