Președinta kosovară, Vjosa Osmani, l-a decorat, post-mortem, pe fiul omologului său american, Joe Biden, pentru contribuția sa la crearea sistemului judiciar din fosta provincie sârbă, cu populație majoritar albaneză. Sub egida Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Beau Biden a lucrat în Kosovo după războiul de independență față de Belgrad, din 1998-99, la formarea profesională a procurorilor și judecătorilor locali. El a murit în 2015, la vârsta de 46 de ani, din cauza unui cancer. Beau, a spus președintele Biden, era îndrăgostit de Kosovo. În 2016, pe când era vicepreședinte, actualul lider de la Casa Albă a participat la inaugurarea unui memorial pentru fiul său în Kosovo, unde și o stradă poartă numele acestuia. Statele Unite păstrează o influenţă importantă în Kosovo, descrisă frecvent drept cea mai pro-americană ţară din lume, după ce Washingtonul a condus intervenţia NATO din 1999, care a determinat retragerea trupelor sărbești.
Lunile trecute, președintele Biden aprecia că orice normalizare a relațiilor dintre Kosovo și Serbia trebuie prefațată de o recunoaștere reciprocă și chema la un dialog între cei doi vechi dușmani. Într-o scrisoare către noua șefă a statului kosovar, Vjosa Osmani, în care o felicita pentru recenta sa învestire, Biden afirma că o reglare a relațiilor cu Belgradul îi va permite Kosovo să-și valorifice potențialul. El promitea că va continua să sprijine eforturile pentru obținerea unei păci durabile între părți.
La începutul lui aprilie, parlamentul din Kosovo a ales-o șefă a statului pe jurista Vjosa Osmani și a confirmat, astfel, spun analiștii, accesul la putere al unei unei noi generații politice. Ea a fost votată de 71 dintre cei 120 de deputați. La 38 de ani, Osmani e cotată drept foarte populară, iar legitimitatea sa decurge din victoria netă a partidului care o susține, naționalist de stânga, Vetëvendosje (VV, Autodeterminarea), la alegerile parlamentare din februarie, când și-a adjudecat aproape jumătate din totalul voturilor. VV a promis eradicarea corupției endemice și a măturat de la putere vechea gardă a foștilor luptători de gherilă care, la sfârșitul anilor 90, au scos Kosovo de sub autoritatea Belgradului. Cândva un erou pentru kosovari, fostul președinte, Hashim Thaci, e întemnițat la Haga, în Olanda, unde Tribunalul Penal Internațional îl judecă pentru crime de război în timpul acestui conflict.
Presa mai notează că învestirea noii președinte consacră ponderea politică a femeilor în statul majoritar musulman, unde convingerile patriarhale sunt profund înrădăcinate. Șase femei fac parte din guvernul cu 15 portofolii al liderului Vetëvendosje, Albin Kurti. Trecut prin închisorile sârbești și un adept al unirii cu Albania vecină, acesta spune că tratativele cu Belgradului nu sunt prioritare pentru el, fiindcă nu figurează nici pe lista de urgențe a cetățenilor kosovari. Independenţa Kosovo este recunoscută de peste 100 de state din întreaga lume, nu şi de Serbia, Rusia sau China. Dintre cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, doar Spania, România, Grecia, Slovacia şi Ciprul nu recunosc declaraţia unilaterală de independenţă a Pristinei.
