Premierul kosovar, Albin Kurti, a apreciat că țara sa și Serbia ar trebui să-și recunoască reciproc plăcuțele de înmatriculare a vehiculelor, pentru a permite libera circulație peste graniță a persoanelor și mărfurilor. La rândul său, comisarul european pentru Extindere, Oliver Varhelyi, a cerut Pristinei și Belgardului să dea dovadă de reținere, să revină la dialog și să asigure libertatea de mișcare. Sute de etnici sârbi din nordul Kosovo au blocat, de luni, drumurile către posturile de frontieră cu Serbia, pentru a protesta faţă de decizia autorităţilor de la Pristina de a interzice accesul pe teritoriul kosovar a vehiculelor cu plăci de înmatriculare sârbeşti. În zonă au fost desfăşurate forţe speciale ale poliţiei kosovare, spijinite de vehicule blindate. Autorităţile din fosta provincie sârbă cu populaţie majoritar albaneză au invocat principiul reciprocităţii în raporturile cu Belgradul şi au acuzat faptul că maşinile înmatriculate RKS, adică Republica Kosovo, trebuie să poarte plăcuţe provizorii sârbeşti când intră în Serbia. "Nu voiam să luăm această decizie, dar ne-a fost impusă de partea adversă" - a declarat în Parlament premierul kosovar. Cotat drept un naționalist de stânga, trecut prin închisorile sârbești și promotor al unirii cu Albania vecină, Kurti a spus mereu că normalizarea relațiilor cu Serbia nu e o prioritate pentru el, fiindcă nu domină nici agenda cetățenilor kosovari.
Singurul ministru sârb din guvernul kosovar, Goran Rakic, s-a raliat protestelor şi a cerut Pristinei să înceteze provocările. El a declarat că mizează, ca întotdeauna, pe ajutorul preşedintelui sârb, Aleksandar Vucic, care a spus că va apela la sprijinul NATO dacă albanezii kosovari mai pun în pericol "bunurile şi vieţile sârbilor". Kosovo şi-a proclamat independenţa în 2008, la un deceniu după ce intervenţia NATO a pus capăt războiului dintre gherila separatistă şi trupele sârbe, dar aceasta nu e recunoscută nici de Belgrad, nici de cei circa 50 de mii de etnici sârbi din regiune.
