Prim-ministrul social-democrat al Danemarcei Mette Frederiksen, care a câștigat la limită alegerile anticipate de marți, și-a depus demisia miercuri, spunând că va începe explorarea unei coaliții de-a lungul centrului politic. Încă din campanie, Frederiksen susținuse necesitatea unei largi coaliții, peste diviziunea tradițională stânga-dreapta, argumentând că unitatea este necesară într-un moment de incertitudine internațională.
Se așteaptă ca discuțiile să fie lungi, atât aliații cât și adversarii lui Frederiksen exprimându-și scepticismul cu privire la o astfel de coaliție, ceea ce face rezultatul incert. ”Va lua ceva timp, iar compromisurile vor fi necesare", a spus ea în timpul unei dezbateri cu alți lideri de partid și a admis că formarea unui nou guvern ”va fi foarte, foarte dificilă”.
”Cred din toată inima că, odată cu criza climatică, inflația, războiul din Europa... și o potențială recesiune a economiei europene, trebuie să lăsăm în urmă cuvintele dure din campania electorală și să venim la masa negocierilor”, a spus premierul danez.
Blocul de stânga, care include partidul social-democrat, a câștigat 90 de locuri - cea mai firavă majoritate posibilă în parlamentul de 179 de locuri, în timp ce blocul de dreapta a câștigat 73 de locuri. Social-democrații au obținut victoria, în ciuda criticilor aduse lui Frederiksen pentru centralizarea puterii cât și pentru decizia controversată de a sacrifica toate nurcile din țară, ca măsură de combatere a pandemiei.
Profesorul de științe politice de la Universitatea Aarhus, Rune Stubager, spune că ar fi dificil ca stânga și dreapta să găsească un teren comun, iar Frederiksen ar putea începe negocierile cu fostul prim ministrul Lars Lokke Rasmussen și cu noul său partid centrist nealiniat, al Moderaților, care a obținut 16 mandate.
”Nu cred că Mette Frederiksen are vreun interes real pentru un guvern larg”, a spus Joachim B. Olsen, fost deputat și actual comentator politic. El a avertizat că formarea unei coaliții a partidelor tradiționale ar putea întări partidele mai radicale, așa cum s-a văzut în alte țări europene, inclusiv în Franța. ”Ne confruntăm cu un mandat destul de haotic și poate, de asemenea, scurt”, a anticipat el.
