Premierul armean, Nikol Pașinian, a calificat drept încordată și explozivă situația de la granița cu Azerbaidjanul, unde șase soldați din trupele țării sale au fost luați prizonieri de azeri. El a adăugat că incidentele între cele două armate sunt frecvente și i-a acuzat pe azeri că trec mereu frontiera în Armenia. Autoritățile de la Baku au replicat că militarii armeni capturați intraseră în Azerbaidjan ca să comită sabotaje și să planteze mine, în timp ce Erevanul spune că erau pe sol armean și executau lucrări genistice. Cele două republici ex-sovietice din sudul Caucazului au purtat, în toamna anului trecut, un scurt război care s-a soldat cu peste şase mii de morţi şi cu o victorie categorică a azerilor. Doar oficiile de mediator ale președintelui rus, Vladimir Putin, au pus capăt luptelor. Erevanul controlează, de facto, graţie separatiştilor armeni, o parte din regiunea Nagorno-Karabah, dar a pierdut, în conflictul din 2020, oraşul-simbol Şuşa, precum şi zone azere din jurul Karabahului. Această înfrângere a fost percepută de armeni drept o umilinţă naţională, iar armata a cerut plecarea premierului, în timp ce acesta a afirmat că e victima unei tentative de puci. În cele din urmă, Paşinian a demisionat, dar a anunţat că va gestiona afacerile curente până la alegerile parlamentare de luna viitoare. Sângerosul conflict azero-armean datează încă din ultimii ani 80, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS şi sfârşitul mitului despre armonia dintre etniile înglobate în imperiul roşu. Peste 30 de mii de oameni au fost ucişi atunci şi sute de mii s-au refugiat. Miza acestuia e şi una geopolitică. Musulmani şi turcofoni, azerii sunt aliaţii şi protejaţii Turciei, în timp ce Armenia creştină e în mod tradiţional orientată spre Rusia, care are, însă, relaţii bune şi cu Azerbaidjanul.
