Liderii Armeniei și Azerbaidjanului au convenit, la o întâlnire organizată la Bruxelles, să continue discuțiile privind un tratat de pace asupra regiunii în dispută Nagorno Karabah - a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, citat, luni, de agențiile internaționale de presă. El a adăugat că premierul armean, Nikol Pașinian, și președintele azer, Ilham Aliev, au purtat o discuție „francă și productivă”, mediată de Uniunea Europeană. În zilele următoare, va avea loc și o ședință a comisiilor de specialitate, care vor aborda problemele delimitării frontierei, iar discuțiile politice se vor relua peste câteva săptămâni. O altă întâlnire între Aliev și Pașinian, organizată tot de Uniunea Europeană, va a vea loc în iulie sau în august - a mai precizat președintele Consiliului European. Încercarea premierului de a normaliza relațiile cu Azerbaidjanul cu prețul unor eventuale cedări teritoriale e calificată drept trădare de opoziția de la Erevan. Luna aceasta, poliția armeană a arestat sute de manifestanți antiguvernamentali. Conflictul datează încă din ultimii ani 80, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS şi sfârşitul mitului despre armonia dintre etniile înglobate forţat de aceasta. Populată în principal de armeni, regiunea montană Nagorno-Karabah, susținută de Armenia, s-a separat de Azerbaidjan, ducând, la începutul anilor 1990, la un prim război între cele două republici ex-sovietice sud-caucaziene. 30.000 de oameni au murit și sute de mii s-au refugiat atunci. Un nou conflict a izbucnit în toamna lui 2020 și s-a soldat cu 6.500 de oameni uciși în șase săptămâni și cu o înfrângere zdrobitoare pentru Armenia, forțată să cedeze Azerbaidjanului trei regiuni din jurul Nagorno-Karabah. Un acord de încetare a focului, mediat de Moscova, e frecvent violat de cele două părți, deși în zonă au fost desfășurate trupe ruse de menținere a păcii.
