O alianţă bipartită formată din personalităţi influente din domeniul apărării din Congresul american intenţionează să blocheze planul controversat de retragere a trupelor americane din România şi din alte avanposturi NATO, potrivit unor surse din legislativul de la Washington citate de Kyiv Post, publicaţia care a anunţat în premieră planul administraţiei americane. Congresmenii americani intenţionează să prezinte în zilele următoare o lege care ar bloca efectiv retragerea trupelor americane din Europa, semnalând o bătălie legislativă cu miză mare, care traversează liniile de partid şi opune Casei Albe lideri-cheie ai Congresului într-o decizie fundamentală de politică externă.
Republicanii denunţă politica militară a lui Trump
Ieri, într-un interviu acordat Kyiv Post, doi consilieri senatoriali cu experienţă, familiarizaţi cu presiunile din Congres, au descris decizia Pentagonului ca fiind o „greşeală strategică” majoră, care subminează în mod direct poziţia de descurajare a NATO într-un moment în care tensiunile cu Rusia ating apogeul. Cea mai puternică opoziţie este condusă de republicani de rang înalt din domeniul apărării, ceea ce subliniază dezacordul profund pe care această decizie l-a provocat în cadrul instituţiilor de securitate naţională ale partidului.
Liderii republicani ai ambelor comisii ale forţelor armate din Congres, senatorul Roger Wicker şi reprezentantul Mike Rogers, au criticat într-o declaraţie comună decizia Pentagonului, calificând-o drept „necoordonată şi în contradicţie directă cu strategia preşedintelui”. Şi congresmanul republican Mike Turner, care conduce delegaţia SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, s-a alăturat rapid celor care se pronunţă împotriva deciziei.
Ocazie pentru opoziţia democrată
Democraţii, la rândul lor, simt o oportunitate de a combate politica administraţiei şi de a proteja o structură eşenţială a alianţei. Adam Smith, membru democrat de rang înalt al Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanţilor, a părut să confirme iniţiativa legislativă în timpul unui discurs susţinut vineri la Consiliul pentru Relaţii Externe, prezentând acţiunea Congresului ca o necesitate urgentă. „Noi, cei din Congres, vom încerca să punem lucrurile la punct pentru a-i împiedica să facă acest lucru, deoarece consider că este exact semnalul greşit pe care îl putem trimite lui Putin şi aliaţilor noştri europeni în acest moment”, a spus Smith. El nu s-a ferit să vorbească despre implicaţiile mai largi, avertizând că această mişcare alimentează o tendinţă izolaţionistă periculoasă. „Se ajunge la subminarea întregii idei că îi vom arăta lui Putin că nu plecăm nicăieri. Dacă retragem forţe semnificative din Europa de Est, acest lucru subminează mesajul”, a subliniat el.
Pentagonul a încercat să prezinte retragerea ca o „ajustare strategică” logică, necesară pentru a elibera resurse pentru regiunea Indo-Pacific, noua „prioritate” a administraţiei. Dar criticii de ambele părţi resping această justificare, argumentând că momentul nu putea fi ales mai prost şi că este în contradicţie directă cu mantra administraţiei „pace prin forţă”.
Potrivit unor oficiali occidentali, citați de Kyiv Post, după mişcarea din România, Pentagonul intenţionează să reducă forţele şi din Bulgaria, Ungaria şi Slovacia începând de luna viitoare.
