Papa Francisc face, de joi, o vizită de două zile în Cipru, în cursul căreia vrea să pledeze pentru buna primire a migranților care ajung pe insula mediteraneeană. El e al doilea Suveran Pontif, după Benedict al XVI-lea, în 2010, care descinde în Cipru, stat cu populație majoritar grecească de confesiune creștin-ortodoxă. Comunitatea romano-catolică însumează doar circa 25 mii de oameni, majoritatea lucrători veniți din Filipine, India sau Sri Lanka ori refugiați africani. Francisc, au afirmat surse ecleziastice, citate de agențiile internaționale de presă, vine în primul rând către cei mai vulnerabili și marginalizați, migranții nevoiți să-și părăsească țările de origine. E posibil ca Papa să revină la Vatican însoțit de cîțiva dintre aceștia. Acum cinci ani, el a dus la Roma trei familii de sirieni refugiate pe insula grecească Lesbos.
Autoritățile cipriote susțin că în jur de 10 mii de oameni au ajuns ilegal pe insulă numai în primele zece luni ale anului. În raport cu populația totală, de nici un milion de persoane, e țara europeană cu cei mai mulți solicitanți de azil. Ciprul e divizat din 1974, când armata turcă a invadat treimea de nord a insulei pentru a-şi proteja conaţionalii, majoritari în zonă, în urma unei lovituri de stat la Nicosia, al cărei scop era unirea cu Grecia. Așa-numita Republică Turcă a Ciprului de Nord, unde trăieşte circa un sfert din populaţia de sub un milion a Ciprului, e recunoscută doar de Ankara, în timp ce partea greacă e membră a ONU şi a Uniunii Europene.
