Azerbaidjanul susține că trupele sale au preluat controlul asupra unor poziții importante și au distrus ținte armenești în Nagorno-Karabah, într-o nouă escaladare a tensiunilor din enclava muntoasă în dispută. Anterior, ambele părți au raportat moartea a cel puțin doi combatanți separatiști armeni și a unui soldat azer. Incidentele, scriu agențiile internaționale de presă, riscă să obstrucționeze discuțiile de pace care au loc de câteva luni, cu medierea Uniunii Europene, între Azerbaidjan și Armenia, republici ex-sovietice rivale din sudul Caucazului. Bruxellesul a cerut „încetarea imediată a ostilităților”. Și Washingtonul a declarat că este „profund îngrijorat” și a solicitat „măsuri imediate pentru a reduce tensiunile și pentru a preveni escaladarea ulterioară” a situației, potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Rusia, care a mediat încetarea focului după războiul azero-armean din 2020 și a desfășurat o forță de menținere a păcii în Karabah, a acuzat forțele azere că au încălcat armistițiul. Conflictul datează încă din ultimii ani 80, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS şi sfârşitul mitului despre armonia dintre etniile înglobate forţat de aceasta. Populată în principal de armeni, regiunea Nagorno-Karabah, susținută de Armenia, s-a separat de Azerbaidjan, ducând, la începutul anilor 1990, la un prim război între cele două republici. 30.000 de oameni au murit și sute de mii s-au refugiat atunci. Un nou conflict a izbucnit în toamna lui 2020 și s-a soldat cu 6.500 de oameni uciși în șase săptămâni și cu o înfrângere zdrobitoare pentru Armenia, forțată să cedeze Azerbaidjanului trei regiuni din jurul Nagorno-Karabah. Acordul de încetare a focului e frecvent violat de cele două părți.
