În Muntenegru au loc alegeri anticipate de la care se aşteaptă formarea unui nou guvern care să pună în aplicare reformele necesare aderării la Uniunea Europeană, după mai bine de un deceniu de candidatură. Desprins din fosta Iugoslavie, Muntenegru a fost primit în NATO, dar UE îi cere să elimină mai întâi corupţia, nepotismul şi crima organizată, înainte de a deveni membru al blocului comunitar. Alegerile au fost convocate înainte de termen de fostul preşedinte Milo Djukanovici, care a pierdut apoi alegerile prezidenţiale după ce s-a aflat 30 de ani la putere. Scrutinul este menit să pună capăt blocajului politic care a dus la înlăturarea a două guverne prin moţiuni de cenzură. Cel mai recent sondaj de opinie clasează pe primul loc Mişcarea Europa Acum, cu 29%, al cărei candidat, Jakov Milatovic a câştigat şi alegerile prezidenţiale din aprilie, urmată de fostul partid al lui Djukanovici, Democrat-socialist, cu 24 de procente şi de Frontul Democrat, pro-rus, cu 13%. De-a lungul anilor, Muntenegru a fost împărţit între cei care se identifică drept muntenegreni aceia care se consideră sârbi şi s-au opus despărţirii de uniunea cu Serbia vecină, din 2006. După invadarea Ucrainei de către Rusia anul trecut, Podgoriţa, spre deosebire de Belgrad a aderat la sancţiunile UE împotriva Moscovei, iar Kremlinul a plasat Muntenegru pe lista cu state neprietenoase.
